Sistemul Bancar din Canada

Cap 1. Descrierea sistemului bancar Canadian mp

Sistemul bancar din Canada este recunoscut ca fiind cel mai eficient şi mai sigur sistem bancar din lume, fiind clasat ca find sistemul bancar cel mai “sănătos”, conform unui raport al Forumului Economic Mondial. În plus, "Canada are cel mai mare număr de ABMs pe cap de locuitor din lume şi beneficiile de la cele mai înalte niveluri de penetrare a conexiunilor de canale electronice, cum ar fi carduri de debit, servicii on-line şi telefonice bancare.

Istoric

Evoluţia sistemului bancar canadian este legată de istoria formării statului. Pe când era colonie franceză, la început barterul era metoda cea mai utilizată pentru schimbul de mărfuri. Apoi monedele trimise din Franţa au fost utilizate pentru achiziţia importurilor. În anul 1685 când un transport din Franţa nu ajunsese, intendentul François Bigot a emis promisini de plată sub forma unor cărţi de joc semnate, convertibile în monedă metalică, obligându-i pe colonişti să le accepte ca bani. Aceste bilete convertibile au circulat până în anul 1766 apoi, după cucerirea britanică, în zonă au pătruns prin circulaţia mărfurilor şi alte tipuri de monede: engleze, franceze, germane utilizate ca solde de către trupele de ocupaţie engleze.

În anul 1792 un grup restrâns de comercianţi din Montreal au format Compania Bancară Canadiană, însă deoarece nu i s-a permis emiterea de bilete de bancă a falimentat ulterior. In 1817 a fost deschisă prima bancă din Canada de un mic grup de negustori din Montreal. De atunci industria bancară a devenit un important contribuabil la dezvoltarea economiei atât prin asigurarea de locuri de muncă cât şi prin inovarea metodelor folosite în administrarea plasamentelor.

Banca Populaţiei, a fost înfiinţată de antreprenorul Francais Hincks. Acesta a fost responsabil pentru emiterea în anul 1871 a Primului Act Bancar din Canada. Până în anii 1920 băncile din Canada sunt caracterizate de un fenomen de instabilitate, între anii 1867-1914 o treime din băncile canadiene au falimentat. Ulterior legislaţia bancară a fost îmbunătăţită, din anul 1923 până astăzi, având loc doar două falimente de bănci. Structura organizatorică a băncilor canadiene era asemănătoare cu cea a modelului englez, adică un număr nelimitat de sucursale, prezenţa băncilor impulsionând dezvoltarea industriei. Dimpotrivă, numărul de bănci din Canada era restricţionat de necesarul mare de capital pentru înfiinţare şi alinierea la reglementările bancare stricte. Ca urmare sistemul bancar canadian a devenit unul caracterizat de crearea câtorva bănci dominante cu un număr mare de sucursale.

Operaţiunile bancare şi instituţiile financiare s-au schimbat şi au evoluat odată cu economia. La început băncile emiteau propriile lor bilete utilizate ca bani, până în anul 1871 când moneda oficială a ţării devine dolarul canadian. Apoi guvernul a redus acest privilegiu până când în final Banca Canadei devine singura bancă cu drept de emitere de monedă naţională.

Împrumuturile bancare au evoluat de la împrumuturi comeciale pe perioadă de un an, practicându-se împrumuri pe bază de recipise de depozit, pe bază de documente ce dovedesc existenţa unor rezerve de petrol sau în forma creditelor ipotecare.

Până în secolul al 20-lea principala funcţie a unei bănci era să accepte depozite şi să garanteze împrumuturi. În anii ce au urmat, industria bancară a suferit transformări majore. Dezvoltarea afacerilor şi schimbarea cererii venită din partea clienţilor, alternând cu expansiunea rapidă a comerţului internaţional a dus la introducerea unor oferte şi servicii originale. În acelaşi timp băncile s-au confruntat cu o competiţie sporită din partea altor instituţii financiare, iar revizuirile făcute asupra „Actului Băncii Canadiene” din 1954 şi 1967 au dat băncilor drepturile de a acorda împrumuturi şi ipoteci.

Următoarele schimbări asupra legislaţiei instituţiilor financiare din 1987 precum şi principalele modificări suferite de Actul Bancar în 1992 au sporit competiţia permiţând băncilor să opereze prin filiale. Sistemul bancar Canadian actual este unul matur , sofisticat şi foarte receptiv.

În iulie 2002 erau 14 bănci autohtone, 33 de filiale străine şi 20 de breşe străine care operau pe teritoriul Canadei. În total , aceste instituţii aveau peste 1.7 trilioane de dolari în stăpânire, reprezentând peste 70% din totalul activelor deţinute de sectorul financiar Canadian.

Primele 6 bănci autohtone desfasoara un număr important de operaţiuni internaţionale. Acestea au urmărit oportunităţile de dezvoltarea pe piaţa bancara a Statelor Unite, unde isi concentrează activităţile asupra investiţiilor si a domeniului electronic. In acelaşi timp băncile canadiene au efectuat plasamente in cadrul pieţelor dezvoltate din America Latina, Asia, Caraibbe.