Somajul - Comparatie Romania si Alte Tari

Imagine preview
(7/10)

Acest proiect trateaza Somajul - Comparatie Romania si Alte Tari.
Mai jos poate fi vizualizat un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier docx de 10 pagini .

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca. Ai nevoie de doar 4 puncte.

Domeniu: Economie

Extras din document

Șomajul în România

Definirea conceptului de șomaj

Potrivit Dicţionarului enciclopedic al Limbii Române, şomajul este “un fenomen economic cauzat de crizele sau recesiunile economice care constă în aceea că o parte dintre salariaţi rămân fără lucru, ca urmare a decalajului dintre cererea şi oferta de forţă de muncă; situaţia aceluia care nu se poate angaja din cauza imposibilităţii de a găsi un loc de muncă.”

Şomeri sunt toţi cei apţi de muncă, dar care nu găsesc de lucru, formând suprapopulaţia relativă pentru că reprezintă un surplus de forţă de muncă în raport cu numărul celor angajaţi

Însă, definiţia cea mai folosită pe care o dau economiştii şomerului este următoarea: acea persoană care caută un loc de munca remunerat, şi care nu are un asemenea loc în mod curent. În diferitele reglementări naţionale şi internaţionale se folosesc şi alte criterii delimitative ale şomerilor. Aceasta mai ales dacă problema în cauză se leagă de ajutorul de şomaj şi de criteriile acordării acestuia. Astfel, pentru ca o persoană să fie declarată şomer trebuie să fie înscrisă pe listele oficiilor de plasare a forţei de muncă şi să fie disponibilă de a începe lucrul imediat ce i s-ar oferi un loc de muncă.

În această accepţie, şomajul apare ca rezultat exclusiv al cererii de muncă sau de forţă de muncă, oferta-cealaltă latură a pieţei muncii nefiind luată în consideraţie. Numai corelarea cererii cu oferta de locuri de muncă, permite aprecierea mai corectă asupra situaţiei de pe piaţa muncii, dacă există sau nu şomaj. O creştere a ofertei concomitent cu scăderea cererii determină o deteriorare a situaţiei ocupării forţei de muncă.

Şomajul este apreciat ca o mărime omogenă, nediferenţiată, ceea ce nu corespunde realităţii, de aceea, se impune delimitarea sa pe domenii de activitate, de pregătire.

Şomajul mai este definit şi ca starea de inactivitate economică, totală sau parţială, proprie celor care nu au loc de muncă, nu-şi pot găsi de lucru ca salariaţi, au condiţie de salariaţi dar sunt angajaţi numai o parte din timpul de muncă cu scăderea corespunzătoare a salariului.

Şomajul poate fi caracterizat prin:

a) mărime care exprimă atât în mod absolut ca număr, cât şi relativ, ca rată (numărul şomerilor/populaţia activă sau numărul şomerilor/populaţia ocupată)

b) intensitate

c) durată

d) structură.

În lucrările de specialitate se dau mai multe definiţii pentru a preciza acest fenomen. De regulă, sunt consideraţi şomeri persoanele care fac parte din categoria populaţiei active, disponibile care doresc să lucreze şi nu găsesc un loc de muncă. Este vorba atât de persoanele care au avut un loc de muncă şi l-au pierdut, cât şi de noile generaţii de ofertanţi de mână de lucru care nu-şi găsesc un angajament. Se poate spune deci că şomajul este rezultatul disproporţiei dintre locurile de muncă existente, (care reprezintă cererea) şi oferta de muncă. Oricare ar fi cauzele, acesta este mai întâi o masă mai mult sau mai puţin mare de lucrători lipsiţi de locuri de muncă. Analiza nu o poate ignora. Aceasta ne arată că examenul statistic se află confruntat cu o realitate „umană” a fenomenelor ocupării, amestecând fără distincţie economicul cu socialul.

Tipuri de șomaj

A.Din punct de vedere al naturii şomajului distingem următoarele forme:

• Şomajul voluntar sau clasic este cauzat de refuzul de a se angaja al celor ce apreciază că salariul şi condiţiile de muncă nu recompensează în mod corespunzător eforturile pe care ei le consimt atunci când lucrează.

Figura1- Ilustrare șomaj voluntar

Categoriile de persoane, care se incadreaza in somajul voluntar sunt:

- persoanele angajate care prefera sa-si inceteze temporar activitatea, apreciind ca ajutorul de somaj le poate asigura o existenta decenta (economistul francez Jacques Rueff spunea ca "ajutorul de somaj este cauza fenomenului somaj')

- somerii care asteapta locuri de munca mai bune decat cele oferite de intreprinderi si institutii, cat si fata de cele pe care le-au detinut

Fisiere in arhiva (1):

  • Somajul - Comparatie Romania si Alte Tari.docx

Bibliografie

Alte informatii

Academia de Știinte Economice Facultatea de Finanțe, Asigurări, Bănci și Burse de Valori