Șomajul - forme, cauze, evoluții

Somajul este termenul folosit în cazul lipsei ocupaţiei plătite (locurilor de muncă) pentru forţele apte şi calificate corespunzător pentru muncă. Acest fenomen este caracterizat prin faptul că o parte din populaţie este în căutare a unui loc de muncă. Când această situaţie ia proporţii, apar probleme economice serioase în cadrul regiunii sau statului respectiv, prin creşterea cheltuielilor sociale de întreţinere a şomerilor. Somajul este locul de intalnire si de confruntare al cererii globale si ofertei globale de munca.

Geneza somajului se explica pornind de la situatia in care somajul si subocuparea coexista cu potentialul economic, cu capacitatile de productie nefolosite sau partial folosite, intr-un contex de recesiune economica profunda, ceea ce face ca venitul national sa fie mai mic decat i-ar permite productivitatea muncii.

Trebuie sa avem in vedere si efectul distructiv pe care dobanzile il pot avea asupra ocuparii si a investitiilor. Mentinerea unor rate ridicate ale dobanzilor, situate mult timp peste rata inflatiei, secatuieste economia atat de posibilitatile viitoare de dezvoltare, cat si de posibilitatile de ocupare.

Desigur, apare mult mai avantajos pentru un individ sa incaseze cu regularitate o dobanda ridicata, fara un efort deosebit, comparativ cu efectuarea unei investitii pentru care trebuie sa munceasca mult si sa-si asume un risc. In conditiile actuale, ale unui ritm atent in domeniul innoirilor tehnice si tehnologice, mentinerea unor rate inalte ale dobanzilor echivaleaza practic cu compromiterea capitalui fizic existent prin blocarea procesului investitional, care accentueaza somajul.

Un alt aspect ce se impune a fi luat in calcul pentru intelegerea genezei si manifestarii somajului priveste problema salariilor.

Pe termen scurt insa, temperarea cresterii salariilor nu are efecte semnificative asupra ocuparii, somajul si inflatia. Cu toate ca salariul si costul salarial continua sa fie analizate din unghiul rolurilor lor ca principal mecanism de reglare a cresterii si ofertei de munca, somajul tinde sa se autonomizeze, sa se indeparteze de evolutia salariilor.

Salariile au urma sa scada foarte mult pentru a avea efect favorabil asupra ocuparii si diminuarii somajului. In realitate insa, in anumite perioade se constata ca salariile nominale cresc impreuna cu somajul.

Un alt aspect relevant pentru aprecierea genezei si manifestarii somajului se refera la faptul ca eliberarea fortei de munca din motive de retehnologizare in diferite ramuri si unitati economice s-a accentuat, in timp ce cererea de locuri de munca a stagnat din cauza nesigurantei economice si a lentei restructurari a economiei. Ameliorarea acestei stari presupune o serie de actiuni majore ca: infaptuirea ferma a unei strategii stiintifice, realiste si coerente privind dezvoltarea economiei nationale si a ramurilor ei; realizarea pe coordonatele eficientei economico-sociale a privatizarii, restructurarii si modernizarii unitatilor economice; ameliorarea formarii profesionale performante, in accord cu exigentele reconversiei fortei de munca; dezvoltarea capacitatii manageriale incepand de la nivelul microeconomic, pana la cel macroeconomic.

Din examinarea principalelor aspecte ale genezei somajului pot fi desprinse cateva trasaturi semnificative. Asemenea trasaturi le putem sistematiza astfel:

-crestrea insemnata a numarului somerilor pe intregul parcurs al tranzitiei la economia cu piata concurenta;

-existenta in structura somajului a unui numar important de muncitori, indeosebi cei care au lucrat in unitati economice energointensive;

-somajul afecteaza puternic tinerii si femeile. Somerii tineri provin mai ales din mediul urban, avand o pregatire liceala sau profesionala. Cauzele care genereaza somajul in care intra pentru prima data pe piata muncii; neconcordanta structurii cererii cu cea a ofertei de forta de munca; preferinta patronatelor pentru a angaja persoane cu experienta in activitate, disponibilizarea cu prioritate a tinerilor lucratori etc.Ponderea mare a femeilor in randul somerilor are ca principala cauza persistenta unei mentalitati invechite privind rolul femeii in societate, mentalitate care se manifesta atat la angajare cat si la disponibilizarea personalui.

-tendinta de crestere a somajului de lunga durata;

-alimentarea somajului prin procese de natura economica si social-culturala. Procesele economice tin prioritar de: declinul economiei, inconsecventa aplicarii reformei economice, lipsa de capital etc.; iar procesele social-culturale privesc mai ales mobilitatea relative redusa a fortei de munca pe plan teritorial din motive sociale restrictive, neconcordanta dintre optiunile profesionale ale celor care cauta de lucru si cerintele vietii social-economice, amplificarea tendintelor de specializare a unor grupuri socio-profesionale etc.

Principalele forme ale somajului sunt: somajul conjugal, somajul structural, somajul tehnologic.

Somajul conjugal se formeaza din pricina diminuarii activitatii economice in conditiile recesiunii specifice tranzitiei la ecomonia de piata concurentiala.Are un caracter involuntar, fiind determinat de insuficienta cererii agregate, implicit a cererii de munca. Firmele care nu pot face fata salariilor sporite isi diminueaza activitatea si incep sa disponibilizeze personalul.

Somajul structural formeaza pe baza modificarilor ce se petrec in structura activitatilor economico-sociale. El se coreleaza cu interactiunea dintre schimbarea consumului si noile tehnologii.

Somajul tehnologic este somajul determinat de inlocuirea tehnologii vechi si de reorganizarea intreprinderilor.

Mecanismele pietei muncii se afla sub incidenta numeroaselor imprejurari, nu numai a celor strict economice, ci si demografice, tehnice sau stiintifice. El apare ca urmare a unei evolutii nefavorabile a activitatilor social economice, datorita solicitarilor suplimentare de munca ale noilor generatii sau datorita solicitarilor de locuri de munca ale persoanelor incadrate in varsta a doua.

Formele dominante de extindere ale somajului intalnite astazi sunt:

Somajul de conversiune – afecteaza salariatii care aveau locuri de munca stabile pana la licentiere, fara vechime mare in munca. La inceputul perioadei de somaj, ei sunt considerati favorizati, iar in caz de prelungire a perioadei de somaj, trec intr-o categorie mai defavorizata.