Studiu asupra principalelor taxe și impozite din Republica Moldova și România

Introducere

Sistemul fiscal este un atribut obligator al unui stat, care urmăreşte funcţii fiscale, sociale şi creşterea economică. Mai mult de cît atît, sistemul fiscal este parte componentă a economiei de piaţă, şi, în acelaşi timp, un catalizator al tranziţiei. Deasemena, joacă un rol important în asigurarea echilibrului macroeconomic şi a unor condiţii favorabile relansării activităţii economice pe mai multe baze, precum şi evitarea unor distorsiuni în sfera socială, generatoare de intensitate politică. Sistemul fiscal constituie principala sursă, atît pentru Guvern, cît şi pentru autorităţile locale, de finanţare a serviciilor publice.

În orice economie, scopul principal al unui sistem fiscal este de a constitui o sursă stabilă şi solidă de venituri publice. Pe de altă parte, un sistem fiscal trebuie să aibă ca obiective susţinerea dezvoltării economice a ţării şi sprijinirea categoriilor sociale defavorizate.

Realizarea acestor obiective trebuie să fie însoţită de preocuparea permanentă a administraţiei fiscale pentru creşterea eficienţei sale. În acest proces, un factor de o importanţă deosebită este reprezentat de reducerea evaziunii fiscale, în condiţiile în care aceasta contribuie la diminuarea eficienţei structurilor statale, fiind în acelaşi timp un factor generator de corupţie.

1. Sistemul fiscal

1.1 Concept si notiune de sistem fiscal

Sistemul fiscal este un produs al gandirii, deciziei, actiunii factorului uman, ca urmare a evolutiei societatii umane,creat initial pentru a raspunde unor obiective financiare, la care, ulterior,s-au adaugat si obiective de natura economico-sociale. Elementele de natura economica si relatiile dintre acestea, concretizate in diverse tehnici de stabilire si percepere a cuantumului diverselor prelevari fiscale, gestionarea acestora si deciziile de natura politica constituie componentele principale ale sistemului fiscal.

Unii economisti considera sistemul fiscal ca” totalitatea impozitelor si taxelor provenite de la persoane fizice si peroane juridice care alimenteaza bugetele publice” sau „totalitatea impozitelor instituite intr-un stat, care-i procura acestuia o parte covarsitoare din veniturile bugetare, fiecare impozit avind o contributie specifica si un rol regulator in economie” .

În literatura de specialitate există diferite opinii privind structura sistemului fiscal, potrivit cărora acesta cuprinde doar impozitele, taxele şi reglementările fiscale sau în structura acestuia se cuprind totalitatea impozitelor şi taxelor împruenă cu reglementările legale de natură fiscala, inclusiv metodele şi tehnicile de aşezare, urmărire şi percepere a acestora.

O alta abordare a sistemului fiscal pune accentul pe elelmentele definitorii ale sistemului in general si interpreteaza sistemul fiscal prin prisma relatiilor dintre elementele care formeaza acest sistem, astfel: ”sistemul fiscal, cuprinde un ansamblu de concepte principii, metode, procese, cu privire la o multime de elemente (materie impozabile, cote, subiecti fiscali etc.) intre care se manifesta relatii care apar ca urmare a proiectarii, legiferarii, asezarii si perceperii impozitelor si care sunt gestionate conform legislatiei fiscale, in scopul realizarii obiectivelor sistemului”.

Aceasta ultima abordare este mai riguroasa, deoarece abordarea sistematica are un rol ordonator, contribuind la: explicarea unor concepte; sistematizarea cunostintelor; intelegerea interconexiunilor dintre economia de schimb; prelevarile fiscale si economia publica; identificarea si eliminarea distorsiunilor prin reglarea complexa in domeniul fiscal.

1.2 Elementele sistemului fiscal

Sistemul fiscal reprezintă, aşadar o strategie unică în sistemul financiar al fiecarei tari şi include următoarele elemente:

• Sistemul de impozite şi taxe;

• Administrarea fiscală şi organe fiscale;

• Legislaţia fiscală.

Toate aceste elemente sunt strâns legate între ele, deoarece în baza legislaţiei fiscale, organele fiscale administrează procedurile fiscale, având drept scop colectarea impozitelor şi taxelor, aceste din urmă constituind surse principale de venit ale statului. Eficienţa sistemului fiscal depinde de eficienţa fiecărui element constitutiv.

Sistemul fiscal trebuie să asigure stabilitatea impozitelor şi taxelor, să propună un nivel optimal al fiscalităţii, care nu ar stopa activitatea economică şi nu ar agrava situaţia materială a populaţiei. Legislaţia este chemată să stabilească normele juridice de instituiri a impozitelor şi sancţiunilor pentru nerespectarea disciplinei fiscale. Aparatul fiscal trebuie să dirijeze activitatea de instruire a contribuabililor în materia de impozit, să coordoneze aşezarea şi perceperea corectă a impozitelor.