Studiu privind eficientizarea aparatului fiscal

INTRODUCERE

In perioada actuală, a cărei principală caracteristică este preocuparea permanentă de promovare a valorilor ce vizează, în mod prioritar, dezvoltarea laturii calitative a activităţilor umane, managementul la nivel de instituţie publică şi nu numai, devine, din ce în ce mai mult, una din condiţiile indispensabile desfăşurării a tuturor fenomenelor care se nasc şi se dezvoltă în cadrul unei colectivităţi.

Pornind de la această premisă, lucrarea elaborată, îşi propune o trecere în revistă, uneori critică, a unor proceduri, a unor activităţi specifice dezvoltate de către managementul finanţelor publice în vederea creşterii calităţii serviciilor prestate. Am pornit de la ideea că acestea trebuie să constituie o îmbinare a unor servicii cât mai prompte dar şi precise, pentru eliminarea posibilelor fraude sau erori ce pot apare în activitatea complexă a unei astfel instituţii publice.

Orientată de la general către particular, abordarea etalată este structurată în două componente importante. Prima parte cuprinde noţiuni de teorie în ce priveşte apariţia şi dezvoltarea unui nou management în administraţia publică. A doua parte a lucrării cuprinde un studiu de caz privind adecvarea procedurilor utilizate de către Direcţia de Control Fiscal Dolj, la cerinţele unui management public modern. Se analizează în acest sens o procedură privind modul cum sunt preluate şi stocate datele contribuabilului astfel încât prin generarea fişei plătitorului managementul instituţiei să poată face o selecţie cât mai pertinentă a contribuabililor care vor fi avizaţi, investigaţi şi controlaţi fiscal.

în ultima parte a lucrării, sunt prezentate concluzii şi propuneri privind priorităţile managementului în cadrul administraţiei fiscale, punându-se un accent deosebit pe asistenţa pentru contribuabili, considerând că numai prin iniţierea unor proceduri cum sunt cele proiectate de Codului etic al inspectorului de control fiscal1, se pot asigura servicii de calitate precum şi o promovare a conformării fiscale voluntare a persoanelor juridice şi fizice, printr-o abordare orientată către contribuabil, ca partener egal al fiscului.

Pentru atingerea obiectivelor propuse şi aplicarea principiilor fundamentale cuprinse în cod, funcţionarul fiscal trebuie să respecte obligaţiile referitoare la perfecţionarea permanentă a pregătirii şi dezvoltarea aptitudinilor de comunicare. De asemenea, este necesară depăşirea eventualelor obstacole care pot afecta interfaţa oferită contribuabililor, precum şi respectarea normelor etice care trebuie să guverneze relaţia cu aceştia (obligaţia declinării datelor proprii de identificare, ţinută, disciplină, politeţe, respect, atitudine pozitivă, limbaj, confidenţialitatea informaţiilor, oferirea de răspunsuri complete şi corecte).

Agenţia Naţională de Administrare Fiscală, este organismul central în implementarea şi aplicarea sistemului de impozitare. Una din priorităţile acesteia în vederea îmbunătăţirii serviciilor oferite contribuabililor este analiza detaliată la nivelul administraţiilor fiscale teritoriale a activităţilor care implică contactul direct cu publicul. In acest context, considerăm că este necesar a se acorda atenţie cauzelor

' Ordinul nr. 1753 din 9 decembrie 2003 pentru aprobarea Codului etic al inspectorului de control fiscal. Ordinul aşa cum a fost publicat în Monitorul Oficial al României este prezentat în anexa nr. 33, la prezenta lucrare.

specifice care generează cereri suplimentare de acte din partea administraţiei finanţelor publice în vederea eliberării unor documente, mărind nejustificat timpul de răspuns al acesteia la cerinţele contribuabililor, precum şi a cauzelor care determină un număr mare de contribuabili să se deplaseze la sediile unităţilor fiscale teritoriale. Totodată, se recomandă ca aceasta să urmărească îmbunătăţirea situaţiei existente, prin uniformizarea modului de lucru la nivelul teritoriului, cu precizarea actelor obligatorii de prezentat de către contribuabili pentru fiecare solicitare în parte etc.

Având în vedere noile cerinţe în realizarea misiunii şi a obiectivelor pe care şi le propune managementul finanţelor publice, se pot avea în vedere următoarele propuneri de îmbunătăţire a tehnicilor şi procedurilor folosite:

• uniformizarea informaţiilor puse la dispoziţia contribuabililor privind problematica fiscală;

• obţinerea de informaţii de natură fiscală dintr-un singur loc, indiferent de problematica fiscală;

• acordarea asistenţei într-un spaţiu dedicat şi amenajat exclusiv în acest scop;

• reducerea presiunii exercitate de contribuabili asupra structurilor de acordare a asistenţei la nivelul administraţiilor finanţelor publice de sector;

• reducerea deplasărilor repetate ale contribuabililor la administraţiile finanţelor publice;

• monitorizarea directă a relaţiei cu contribuabilii;

• constituirea unui punct de distribuire a informaţiilor oferite contribuabililor cuprinzând diferite materiale publicitare, privitoare la obligaţiile fiscale, explicarea legislaţiei specifice, graficul termenelor de depunere a formularelor de declaraţii şi de plată a impozitelor, taxelor şi contribuţiilor;

• facilităţi privind personalizarea asistenţei acordate diferitelor grupuri ţintă de contribuabili.

Aparitia si dezvoltarea conceptului de management corespunde unei evoluţii generale a societăţii. Analiza evoluţiei managementului de-a lungul timpului a pus în evidenţă faptul că, deşi ca activitate rădăcinile sale coincid cu apariţia primelor colectivitati umane, abordarea managementului ca stiinta s-a produs abia la inceputul secolului trecut. Dezvoltarea treptata a societatii umane a determinat, in aceeasi masura, imbogatirea cantitativa si calitativa a activitatilor de management, cristalizarea cadrului conceptual, formularea unor concepte si teorii de mare importanta pentru asigurarea suportului teoretic în vederea fundamentării unui raţionament practic mai eficient, precum şi conştientizarea rolului pe care îl joacă managementul în dezvoltarea economico-socială.

Modelul tradiţional de abordare a administraţiei publice, în general, şi a instituţiilor publice, în special, nu mai este unul adecvat pentru sectorul public. Devine, astfel, tot mai evidentă nevoia unei schimbări fundamentale în toate domeniile sectorului public, prin care valorile de bază ale noului management public să poată fi dezvoltate şi implementate.

1.1. Consideraţii privind apariţia şi dezvoltarea managementului în

administraţia publică

Managementul public a apărut datorită unei importante evoluţii a condiţiilor în care trebuie să evolueze structurile publice2.

Abordarea administraţiei publice a identificat caracteristici, care erau mai mult sau mai puţin ferm instituţionalizate în structurile guvernului şi în administraţiile locale. Sistemul dreptului public evidenţia reguli şi legături strânse cu procedurile administrative. Procesul decizional public se concentra pe elemente ale sectorului public, identificate cu termenul de "cazuri" care erau gestionate în conformitate cu prevederile standardizate, incluzând regulile juridice.