Jocul de fotbal - noțiuni generale

Capitolul I

NOTIUNI GENERALE

I.1 Descrierea jocului de fotbal

Fotbalul este un joc sportiv colectiv, care se desfăşoară pe un teren special amenajat, cu dimensiuni limitate (lungimea între 90-120m si lăţimea între 45-90m) având la cele două capete 2 porţi de dimensiuni si formă specifică, prevăzute în regulamentul de joc.

Jocul se desfăşoară cu o minge confecţionată special, în greutate de 396-453 gr. şi o circumferinţă de 68-71 cm. Durata jocului este de 90 min. împărţite în 2 reprize de 45 min. cu o pauză între ele de 15 min.

Fiecare echipă trimite în teren 11 jucători (10 jucători de câmp şi un portar), ceilalţi jucători înscrişi pe foaia de arbitraj constituind jucătorii de rezervă, schimbările de jucători urmând a se efectua în condiţiile prevăzute de regulamentul de joc.

Scopul jocului îl constituie înscrierea, marcarea în condiţii regulamentare a cât mai multe goluri, prin trimiterea mingii în poarta adversă, împiedicând totodată pe adversari să realizeze acelaşi obiectiv. Jocul va fi câştigat de echipa care va introduce de mai multe ori mingea în poarta adversă.

1n vederea realizării scopului jocului, componenţii celor două echipe utilizează în limitele prevederilor regulamentului, o serie întreagă de acţiuni de joc specifice, individuale şi colective. Acţiunile de joc se desfăşoară în condiţii de colaborare cu coechipierii şi de adversitate cu componenţii echipei adverse. Acţiunea de joc reprezintă un complex de procedee tehnice - tactice, folosite raţional şi conştient în scopul realizării unei sarcini parţiale ale jocului.

Pentru a asigura eficienţa acţiunilor proprii, precum si pentru prevenirea şi evitarea succesului acţiunilor adversarului, componenţii fiecărei echipe îşi organizează şi coordonează reciproc acţiunile, în funcţie de cele 3 faze fundamentale ale jocului: atacul, apărarea şi recuperarea. Acţiunile de joc se efectuează în condiţiile unei mari varietăţi ds mişcări, care fac ca solicitările să se caracterizeze prin lipsă de uniformitate, în decursul jocului, jucătorii depun un anumit efort, care este complex şi diversificat. Cunoaşterea caracteristicilor efortului în joc constituie unu! din criteriile care stau la baza metodicii antrenamentului.

Nu trebuie să limităm însă descrierea jocului de fotbal, conţinutul său doar la acţiunile de joc. Pentru a da jocului un caracter organizat, fiecare component al echipei are funcţii şi sarcini precizate în baza cărora acţionează conştient, în anumite zone ale terenului, cu o anumită pondere în atac sau apărare. Funcţiile şi sarcinile fiecărui jucător, zonele de acţionare, dinamica jocului, sunt stabilite de sistemul de joc adoptat.

Jocul de fotbal cuprinde o serie întreagă de aspecte de ordin tehnic, tactic, fizic, psihologic, a căror cunoaştere condiţionează şi fundamentează ştiinţific metodica antrenamentului. Jocul de fotbal are un pronunţat caracter emoţional. Diversitatea aspectelor psihologice ale jocului, contribuie la formarea şi dezvoltarea personalităţii umane.

Fotbalul, din punct de vedere al celor ce participă la acest fenomen, este un joc sportiv, mijloc de întărire a sănătăţii, este o ştiinţă pentru profesioniştii ce practică acest sport şi este o artă, pentru marea masă de spectatori, ce urmăresc unul din cel mai instabil, ca prognoză, spectacol sportiv.

I.2 Caracteristicile jocului de fotbal

Caracteristicile principale ale jocului de fotbal, care reies din caracteristicile generale ale jocurilor sportive sunt:

-existenţa unui obiect de joc

-întrecerea complexă între două echipe

-regulament de joc unitar si obligatoriu

-prezenţa arbitrajului

-delimitarea duratei jocului

-standardizarea inventarului de joc (mingi,echipament) şi a dimensiunilor terenului

-existenţa unei tehnici şi tactici specifice jocului

-caracterul organizat al competiţiilor(sisteme competiţionale)

-structuri organizatorice ale activităţii pe plan naţional si internaţional

-existenţa unei teorii şi metodici a antrenamentului

-existenta spectacolului sportiv.

Jocul de fotbal este o activitate organizată, o formă specifică de manifestare şi practicare a exerciţiului fizic. Practicanţii (jucătorii) sunt constituiţi în două echipe, aflate în raport de adversitate, raport determinat de întrecerea prin luptă în vederea obţinerii victoriei, cu ajutorul obiectului de joc (mingea), manevrat conform unor reguli precise şi unice.

Unul din atributele principale ale jocului îl constituie dinamismul. Specific jocurilor sportive, această caracteristică devine mai evidentă în fotbal, ca urmare a bogăţiei de acţiuni motrice, diverse şi neprevăzute, unele cu aspecte de unicat, care se derulează în timpul jocului. Jocul de fotbal solicită în mare măsură manifestarea factorului fizic prin alternanţa variată şi spontană a eforturilor maximale, submaximale şi medii, în regim de calităţi motrice, cu momente de întrerupere - refacere inegale şi frecvent incomplete. În fotbal calităţile motrice de bază şi specifice acţionează în fiecare mişcare într-o ordine pe care o putem stabili cu mai puţină exactitate. În ceea ce priveşte calităţile motrice, se evidenţiază o predominanţă a rezistenţei, corelată cu celelalte calităţi motrice. Eforturile ridicate, solicitate de pregătire şi joc au efecte cumulative globale din punct de vedere motric si morfofuncţional. Aceste eforturi reclamă o selecţie riguroasă a tipurilor somatice adecvate acestui joc.

Volumul general de efort dinamic depus pe durata jocului este considerabil. Acesta cuprinde:

• 5-14 km alergare

• 100-170 acţiuni în efort maximal şi submaximal

• 60-80 contacte - dueluri cu adversarul

• numeroase alte acţiuni fizice (sărituri, căderi, schimbări de direcţie).

O altă caracteristică a jocului de fotbal o constituie aciclicitatea din punct de vedere tehnic. Fotbalul este jocul sportiv cu un bogat fond de elemente şi procedee tehnice a căror perfecţionare stimulează dezvoltarea continuă a măiestriei sportive şi a jocului. Acest fond tehnic oferă posibilităţi de adaptare a tehnicii la particularităţile individuale ale jucătorilor.

Analizând conţinutul tehnic al jocului, remarcăm existenţa următoarelor elemente constitutive:

- elemente şi procedee tehnice

- acţiuni tehnice (algoritmi tehnici).

Eficacitatea actului tehnic este dependentă de :

- gradul de perfecţionare şi automatizare a elementelor şi procedeelor tehnice

- capacitatea de gândire si creativitate a jucătorilor.

Complexitatea desfăşurării jocului, solicită însuşirea întregului arsenal de elemente şi procedee tehnice.

Evoluţia jocului a determinat şi determină o evoluţie a tehnicii, sub aspectul conţinutului şi dinamicii sale. Cu alte cuvinte, actul tehnic, gestul tehnic s-a intelectualizat, ca urmare a dezvoltării jocului.

Cerinţele jocului impun folosirea raţională, oportună, eficace şi sigură a bagajului tehnic, în condiţiile concrete ale jocului. Apare astfel noţiunea de tehnică de joc- abilitatea de a aplica creator şi multilateral, cu indici sporiţi de eficienţă, a capacităţilor tehnice, suportând criza de timp şi de spaţiu, precum şi atacul adversarului. Cu toate că se apreciează că aspectele fizice şi tehnice au atins limite foarte înalte, ele tind să îmbrace forme tot mai complexe de exprimare, datorită tacticii jocului, elementul de progres la ora actuală, în jocul de fotbal, cele mai tranşante modificări au apărut la nivelul tacticii, aceasta într-o accentuată corelaţie cu ceilalţi factori ai jocului.

Aplicarea concretă a elementelor tehnice, a acţiunilor tehnice, în situaţiile reale ale jocului se înscrie în sfera tacticii jocului. Fotbalul este jocul sportiv cu situaţii complexe de acţiune şi interacţiune. Pentru a se derula jocul, componenţii celor două echipe execută acţiuni individuale şi colective specifice, denumite acţiuni de joc. Aceste acţiuni se desfăşoară în condiţii corelative:

- de asociere - colaborare cu coechipierii

- de opoziţie - conflict, de adversitate.