Proiect reglarea și corectarea automată a luminilor de întâlnire

Proiect
8/10 (1 vot)
Domeniu: Electronică
Conține 1 fișier: doc
Pagini : 132 în total
Cuvinte : 24319
Mărime: 16.18MB (arhivat)
Publicat de: Leonard-Iancu Sava
Puncte necesare: 12

Cuprins

  1. CUPRINS
  2. Capitolul I - PREZENTAREA GRUPULUI DACIA – RENAULT 3
  3. 1.1. ISTORIC DACIA 3
  4. 1.1.1. Începuturile 3
  5. 1.1.2. Ani importanţi 4
  6. 1.1.3. Dacia şi Renault împreună de peste 35 de ani 4
  7. 1.2. PROIECTUL LOGAN 5
  8. 1.2.1. Cifre cheie 6
  9. 1.2.2. Comercializare la nivel internaţional 7
  10. 1.2.3. Diversificarea gamei Dacia Logan 9
  11. Capitolul II – EXPLORARE 10
  12. 2.1. ILUMINAREA UNEI MAŞINI 10
  13. 2.1.1. Tipuri de fascicule 10
  14. 2.1.2. Caracteristicile fasciculelor 11
  15. 2.2. ELEMENTELE COMPONENTE ALE UNUI FAR 13
  16. 2.2.1. Sursa luminoasă sau becul 14
  17. 2.2.2. Reflectorul şi oglinda 16
  18. 2.2.3. Dispersorul (geamul) 17
  19. 2.3. NECESITATEA REGLĂRII UNUI FAR 18
  20. 2.4. TIPURI DE SISTEME DE REGLARE 18
  21. 2.4.1. Sisteme de reglare mecanice 18
  22. 2.4.2. Sisteme de reglare pneumatice 36
  23. 2.4.3. Sisteme de reglare automate 37
  24. 2.4.4. Sisteme de reglare cu acţionare de la distanta 53
  25. 2.4.5. Sisteme de reglare cu comanda numerica 54
  26. 2.4.6. Variante, tipuri de sisteme, avantaje şi dezavantaje 55
  27. Capitolul III - REGULAMENTUL ECE 48. INSTALAREA
  28. DISPOZITIVELOR DE ILUMINARE ŞI DE
  29. SEMNALIZARE LUMINOASA 56
  30. 3.1. OBIECT 56
  31. 3.2. REZUMATUL DIRECTIVEI 56
  32. 3.2.1. Domeniul de aplicare 56
  33. 3.2.2. Scop 58
  34. 3.2.3. Prescripţii de concepţie şi / sau de performanţă 58
  35. 3.2.4. Condiţii de încercare pentru omologare 63
  36. 3.3. LISTA PE DIRECTIVA ŞI / SAU PE REGULAMENT 65
  37. 3.4. DEFINIŢII 65
  38. 3.5. STĂRILE DE ÎNCĂRCARE CE SE IAU ÎN CONSIDERARE
  39. LA DETERMINAREA VARIAŢIEI ORIENTĂRII
  40. VERTICALE A LUMINII DE ÎNTÂLNIRE 70
  41. 3.5.1. Condiţii de încărcare pe diferite tipuri de vehicule 70
  42. 3.6. MĂSURAREA VARIAŢIILOR ÎNCLINĂRII
  43. FASCICULULUI DE ÎNTÂLNIRE ÎN FUNCŢIE
  44. DE ÎNCĂRCARE 71
  45. 3.6.1. Condiţii de măsurare 72
  46. 3.6.2. Măsurări 73
  47. 3.6.3. Stabilirea variaţiei asietei gol-plin 73
  48. Capitolul IV - MATERIALE UTILIZATE 79
  49. 4.1. CARACTERIZAREA MATERIALELOR 79
  50. 4.2. MATERIALELE PLASTICE POLIAMIDICE 80
  51. 4.2.1. Clasificarea poliamidelor 80
  52. 4.2.2. Caracteristicile poliamidelor uzuale 83
  53. 4.2.3. Armarea şi şarjarea cu alte materiale 88
  54. 4.2.4. Procesul tehnologic al injectării poliamidelor 92
  55. 4.3. MATERIALE METALICE 94
  56. 4.3.1. Caracteristici materiale 94
  57. 4.3.2. Defecte posibile la elaborarea pieselor 98
  58. 4.3.3. Analiza de material 99
  59. Capitolul V - DIAGNOSTICARE SISTEM AUTOMAT
  60. REGLARE FARURI 101
  61. 5.1. APLICABILITATE DOCUMENT 101
  62. 5.2. ELEMENTE INDISPENSABILE LA DIAGNOSTICARE.101
  63. 5.3. RAPELURI 101
  64. 5.4. DEMERS DE DIAGNOSTICARE 103
  65. 5.5. CONTROL CABLAJE 104
  66. 5.6. FIŞA DE DIAGNOSTICARE 105
  67. 5.7. INSTRUCTIUNI DE SECURITATE 105
  68. 5.8. DIAGNOSTICARE - FUNCTIONARE SISTEM 105
  69. 5.8.1. Arhitectura sisteme - funcţionare becuri cu descărcare.105
  70. 5.8.2. Strategie de funcţionare a funcţiei becuri cu descărcare 106
  71. 5.9. DIAGNOSTICARE - ALOCARE PINI CALCULATOR 107
  72. 5.10. DIAGNOSTICARE - INTERPRETARE DEFECTE 108
  73. Capitolul VI - INSTRUCŢIUNI DE MONTARE, DEMONTARE,
  74. ÎNTREŢINERE ŞI EXPLOATARE 116
  75. 6.1. MONTAJUL COMPONENTELOR SISTEMULUI DE
  76. REGLARE FARURI 116
  77. 6.2. FAR CU HALOGEN: DEMONTARE, REMONTARE,
  78. REGLARE 117
  79. 6.3. BECURI HALOGENE: INLOCUIRE 121
  80. 6.4. COMANDA DE REGLARE ÎN POZITIE FARURI:
  81. DEMONTARE, INLOCUIRE, REMONTARE 124
  82. 6.5. MOTOR DE REGLARE ÎN POZITIE FARURI:
  83. DEMONTARE, REMONTARE 127
  84. Capitolul VII - REALIZAREA PRACTICA A MACHETEI 130

Extras din proiect

Capitolul I

PREZENTAREA GRUPULUI DACIA - RENAULT

1.1. ISTORIC DACIA

1.1.1. Începuturile

Născută ca fabrica de piese de avion în 1943, construcţia Uzinei de Autoturisme Piteşti a început în 1966, la Colibaşi, judeţul Argeş. După semnarea unui contract de licenţă între Renault şi statul român în 1968, începe fabricaţia modelului Dacia 1100 sub licenţă R8, urmat în 1969 de Dacia 1300 sub licenţă R12.

Între anii 1970-1980, Dacia dezvoltă o întreaga gamă de modele care va cuprinde mai multe tipuri de vehicule de persoane şi utilitare.

Începând din anul 1978, Automobile Dacia continuă autonom producţia de autoturisme derivate din gama Renault 12.

Anul 1995 este marcat de lansarea primului autoturism de concepţie 100% românească, Dacia Nova şi de restructurarea întreprinderii într-o societate de producţie şi strategie şi 7 filiale comerciale.

În 1998, anul în care s-au aniversat trei decenii de la producerea primului automobil Dacia, de pe porţile uzinei a ieşit autoturismul cu numărul 2.000.000. În acelaşi an întreprinderea a obţinut Certificatul de atestare a Implementării Sistemului Calităţii ISO 9001 şi a înregistrat recordul de producţie (106.000 unităţi).

1.1.2. Ani importanţi

1966 - Construcţia

Uzinei de Autoturisme Piteşti

1987 - Dacia 1320

1968 - Contract de licenţă

cu Renault;

- Dacia 1100 (Renault 8)

1991 - Dacia 1325 Liberta

1969 - Dacia 1300 berlină

(Renault 12) 1992 - Dacia 1307 şi

1309 Dubla Cabina

1973 - Dacia 1300 Break

1995 - Dacia Nova

1975 - Dacia Pick Up

1998 - Automobilul cu nr. 2.000.000;

- ISO 9001

1978 - Încetarea contractului de licenţă 1999 - Contract de privatizare, Dacia

devine o marca a Grupului Renault

1.1.3. Dacia şi Renault împreună de peste 35 de ani

La 2 iulie 1999, se semnează contractul de privatizare al societăţii şi Dacia devine o marcă a Grupului Renault, deţinând astăzi 99,3% din acţiunile societăţii, având ca principală misiune susţinerea dezvoltării Grupului pe pieţele emergente.

În 2000 are loc lansarea modelului Dacia SupeRNova, prima concretizare a colaborării franco-române, un autoturism echipat cu motor şi cutie de viteze Renault. Renault şi Dacia au mai multe obiective pe termen mediu şi lung: producerea unui vehicul nou destinat pieţelor emergente, mărirea productivităţii, producerea de automobile de calitate Renault la preţuri scăzute.

În anul 2003 este lansat modelul Dacia Solenza care a deschis calea reînnoirii complete a ofertei de modele Dacia, propunând clienţilor o gamă modernă, perfect adaptată unor nevoi de utilizare dintre cele mai diverse. În acelaşi timp, Solenza inaugurează noua identitate vizuală a mărcii Dacia, afişând un design exterior contemporan şi dinamic şi un interior modern, primitor şi confortabil. Un alt atu, mecanica fiabilă, de origine Renault, a garantat o exploatare sigură şi economică.

Dacia Logan este mult aşteptatul rezultat al proiectului Dacia X90, respectiv Dacia L90 - "Dacia de 5000 euro" ce a fost lansat în anul 2004. Dacia Logan este un automobil diferit de toate modelele produse pana acum de uzina piteşteana.

De la privatizare, instalaţia industrială a uzinei Dacia a cunoscut un proces complet de modernizare. Cu o investiţie de 489 de milioane de euro, uzina de la Piteşti se situează în prezent la cele mai înalte standarde europene, cu metode de lucru aplicate în uzinele Grupului Renault.

Dacia afişează pe deplin apartenenţa la Grupul Renault, bazându-se pe expertiza şi organizarea companiei-mamă, atât la nivel industrial cât şi comercial. Distribuţia vehiculelor şi a pieselor de schimb Dacia va fi asigurată de reţeaua comercială Renault în marea majoritate a ţărilor.

Conținut arhivă zip

  • Proiect Reglarea si Corectarea Automata a Luminilor de Intalnire.doc

Alții au mai descărcat și

Redresarea Curentului Alternativ

A. MEMORIU JUSTIFICATIV Consumatorii care folosesc energie electrică sub formă de curent continuu sunt în continuă creştere. Dezvoltarea ştiinţei...

Bobine

1. Prezentare generală O bobină constă dintr-un fir metalic înfăşurat pe un anumit suport cilindric izolant. Capetele înfăşurării constituie...

Monitorul

O clasificare sumara a monitoarelor ar putea fi dupa unul din criteriile : a) dupa culorile de afisare -monitoare monocrome (afiseaza doar doua...

Stabilizator de Tensiune

3. Functionarea În general, pentru realizarea stabilizatoarelor de tensiune se folosesc proprietatile diodelor. Cel mai simplu tip de...

Ai nevoie de altceva?