Selectarea și Asamblarea unui Circuit Electronic

1. Introducere Generalitati.

In momentul de fata utilizarea cablajelor imprimate constituie solutia constructiva cea mai performanta si mai raspândita de interconectare a componentelor în circuite electrice/electronice din montaje, aparate si echipamente electronice. Pentru prima data au fost folosite în 1945 (în aparatura militara), cablajele imprimate au înlocuit, treptat si pretutindeni, vechile cablaje "spatiale", filare (conventionale), întroducând modificari importante în constructia si tehnologia echipamentelor electronice atât profesionale cât si de larg consum. Incă din 1906, T.A. Edison propune realizarea conductoarelor sub formă de benzi metalice, obţinute prin depuneri de pulberi pe suport izolant ur-mate de ardere. Prin 1930, la firma Hesho Werken (Hermsdorf, Germania), se re-alizau conexiuni prin depuneri de săruri de argint pe plăcuţe ceramice; prin ardere se obţieau conductoare peliculare din argint, foarte aderente la suport. Din această peri-oadă datează denumirea de conductor imprimat. Toate procedeele inventate până prin 1940 s-au dovedit inaplicabile în practică.

Tehnica cablajelor imprimate se dezvoltă după ce în 1943, Eisler, în Anglia, bre-vetea-ză primul procedeu de fabricare a cablajelor imprimate aplicabil în practică, prin corodarea chimică a unei folii de cupru lipită pe suport izolant. Invenţiile lui Eisler stau la baza majorităţii tehnologiilor actuale de fabricaţie a cablajelor im-primate.

Prin cablaj imprimat se înţelege un ansamble de conductoare de conexiune plasate în unul, două sau mai multe planuri paralele, fixate pe un suport rigid sau flexibil şi formând un ansamblu. Conductoarele, realizate sub formă de benzi sau suprafeţe metalice, se numesc conductoare imprimate.

Prin circuit imprimat, se înţelege de obicei, ansamblul suport izolant, conduc-toarele imprimate şi componente fixate definitiv pe suport. Adesea, noţiunile de cablaj imprimat şi circuit imprimat, se confundă.

Tehnologia cablajelor imprimate are numeroase şi importante avantaje, printre care:

- asigură un grad de compactizare ridicat;

- se reduce volomul si dificultatea operaţiilor de montare şi asamblare, care pot fi complet automatizate;

- asigură o mare reproductibilitate în dispunerea pieselor şi conductoarelor de conexiune, ceea ce simplifică enorm relgajele, acordările şi permite controlul cuplajelor parazite;

- identificarea pieselor şi traseelor este uşoară şi se simplifică depanarea;

- consumul de cupru se reduce drastic, conductoarele putând fi dimensionate în funcţie de cerinţele electrice (intensitate curent, inductanţă şi rezistenţă etc.);

- fiabilitatea şi mentenabilitatea produselor sunt ridicate;

- costurile sunt reduse.

Singurul dezavantaj – este că, pentru a pune în valoare avantajele, execuţia trebuie făcută pe maşini, în sistem industrial; realizarea artizanală nu este corespunzătoare, cu excepţia unor cablaje simple, de exemplu pentru teste.

In prezent, progresele tehnologice au determinat:

- ieftenirea cablajelor, a căror utilizare şi în montaje experimentale a devenit o practică curentă;

- diversificarea tipurilor de cablaje imprimate (flexibile, multistrat), a tehnologiilor de asamblare (asamblarea cu piese montate pe suprafaţă);

- extinderea tehnologiilor specifice cablajelor imprimate la realizarea unor componente imprimate (rezistoare, bobine, condensatoare), a unor compo-nente precum şi în alte domenii (bobinaje pentru motoare electrice miniatură, suspensii şi arcuri pentru meca-nisme fine etc.)