Mașina Asincronă

1.Argument

Tema prezentului proiect o reprezintă „ Maşina asincronă”, temă foarte vastă din care am încercat să ating cât mai multe aspecte semnificative acestui tip de maşină electrică.

Maşinile electrice sunt utilizate în toate sferele de activitate ale omului. Ele formează, practic, toate sursele de energie electrică şi elementele de acţionare în vedere efectuării unui lucru mecanic de către mecanisme şi instalaţii.

În vastul proces de conversie a energiei, un loc însemnat îl ocupă conversia electromecanică care se realizează cu ajutorul maşinilor electrice. Maşina electrică care face conversia energiei electrice în energie mecanică poartă denumirea de motor.

Prima propunere de maşină electrică de tip asincron a fost făcută în 1885 de G. Ferraris. Perfecţionările ulterioare importante s-au făcut în perioada 1886-1890 de către N. Tesla şi D. Dobrovolschi.

În prezent, maşinile asincrone se execută într-o gamă largă de puteri (de la câţiva waţi până la 5 kW); limita puterii pentru care se pot construi maşinile asincrone – determinată de rezistenţa mecanică a rotorului este de 12 MW pentru maşinile bipolare şi de 20 MW pentru maşinile tetrapolare.

Motoarele asincrone trifazate formează cea mai mare categorie de consumatori de energie electrică din sistemul energetic., fiind utilizate în toate domeniile de activitate (maşini-unelte, poduri rulante, macarale, pompe, maşini prelucrătoare, benzi transportoare, locomotive etc.). Motoarele asincrone monofazate sunt utilizate în special în instalaţiile de uz gospodăresc (ventilatoare, aeroterme, pompe, maşini de spălat, polizoare, maşini de găurit etc.).

Lucrarea de faţă a fost structurată pe mai multe subcapitole care se referă la aspectele principale legate de maşinile asincrone după cum urmează:

- Părţi componente. Rol funcţional

- Principiul de funcţionare

- Ecuaţii şi schemele echivalente ale maşinii asincrone

- Cuplul electromagnetic al maşinii asincrone

- Pornirea motoarelor asincrone

- Pornirea motoarelor cu rotor bobinat

- Metodele de pornire ale motoarelor cu rotor în scurtcircuit

- Pornirea directă

- Pornirea prin cuplare directă la reţea

- Pornirea stea-triunghi

- Pornirea cu bobine de reactanţă

- Pornirea cu autotransformator

- Reglarea turaţiei motoarelor asincrone

- Reglarea turaţiei cu ajutorul tensiunii de alimentare

- Reglarea turaţiei prin modificarea frecvenţei tensiunii de alimentare

- Reglarea turaţiei prin comutarea numărului de poli

- Reglarea reostatică a turaţiei

- Frânarea motoarelor asincrone

- Frânarea contracurent

- Frânarea dinamică

- Frânarea recuperativă

- Frânarea motoarelor trifazate asincrone

- Frânarea suprasincronă

- Încercările motoarelor asincrone

- Domeniul de utilizare

2. Construcţia şi funcţionarea maşinii asincrone

Maşina Asincronă, numită şi transformator generalizat, este o maşină electrică rotativă de curent alternativ care, la frecvenţa dată a reţelei, funcţinează cu o turaţie variabilă cu sarcina. Denumirea de asincronă provine de la faptul că viteza rotorului diferă de viteza câmpului magnetic inductor creat de stator: astfel, cuplul motor la arborele maşini nu poate exista căci dacă vitezele ar fi egale, ar însemna că între cele doua armături viteza relativă ar fi nulă, deci nu ar exista condiţii pentru fenomenul de inducţie prin mişcare.