Biblioteca

Masini Asincrone

Valoare:

8 puncte*

Marime:

1.34Mb

Pagini:

54

(toate fisierele)
Nota:
9 Masini Asincrone, 9 out of 10 based on 2 rating
Contine fisiere:

doc, ppt


Domenii:

Electrotehnica


* de la numai 3.55 Lei, cumparand puncte sau poti obtine puncte daca postezi documente (vezi detalii)
Orice document downloadat sau uploadat este adaugat in Biblioteca Mea

Fisiere arhiva: (6)

  • Masini Asincrone
    • Argument.doc
    • Bibliografie.doc
    • cuprins.doc
    • FINAL-MASINI ELECTRICE ASINCRONE Complet.doc
    • Prezentare.ppt
    • Prima pagina.doc
Vezi informatii descarcari anterioare

Din cuprins:
CAP I. MAŞINI ELECTRICE
I.1 ROLUL ŞI CLASIFICAREA MAŞINILOR ELECTRICE 1
I.1.1 ROLUL MAŞINILOR ELECTRICE
I.1.2 TIPURI DE MAŞINI ELECTRICE. FUNCŢIONARE 3
I.1.3 CLASIFICAREA MAŞINILOR ELECTRICE 2
I.2 RĂCIREA MAŞINILOR ELECTRICE 3
I.3 PROTECŢIA MAŞINILOR ELECTRICE 4
I.4 PĂRŢILE COMPONENTE PRINCIPALE ALE MAŞINILOR ELECTRICE 5
CAP II. MAŞINI ELECTRICE ASINCRONE
II.1 ELEMENTE CONSTRUCTIVE DE BAZĂ 6
II.2 FUNCŢIONAREA MAŞINII ASINCRONE ÎN REGIM DE MOTOR 8
II.2.1 PRINCIPIUL DE FUNCŢIONARE
II.2.2 ALUNECAREA. FRECVENŢA T.E.M. ŞI CURENŢILOR ÎN ROTOR 9
II.2.3 REACŢIA INDUSULUI. TENSIUNILE MAGNETOMOTOARE 10
II.2.4 TENSIUNILE ELECTROMOTOARE INDUSE 11
II.3 ECUAŢIILE DE FUNCŢIONARE ŞI DIAGRAMA DE FAZORI 12
II.3.1 ECUATIILE DE FUNCŢIONARE
II.3.2 DIAGRAMA DE FAZORI 13
II.4 PIERDERILE ŞI RANDAMENTUL. BILANŢUL DE PUTERI 14
II.5 SCHEMA ECHIVALENTĂ A MAŞINII ASINCRONE 15
II.6 CUPLUL LECTROMAGNETIC ŞI CARACTERISTICA MECANICĂ
II.6.1 EXPRESIA CUPLULUI 16
II.6.2 CARACTERISTICA MECANICĂ 17
II.7 PORNIREA MOTOARELOR CU INELE 18
II.8 VARIANTE CONSTRUCTIVE ALE MOTOARELOR ASINCRONE TRIFAZATE 19
II.9 REGLAREA VITEZEI ŞI SCHIMBAREA SENSULUI DE ROTAŢIE LA MOTOARELE ASINCRONE.
II.9.1 REGLAREA VITEZEI 22
II.9.2 SCHIMBAREA SENSULUI DE ROTAŢIE 23
CAP. III MOTORUL ASINCRON MONOFAZAT 24
CAP. IV EXPLOATAREA, DEFECTE ŞI REMEDIERI 26

Extras din document:

Pentru antrenarea diverselor utilaje tehnologice sunt folosite: motoare asincrone de joasă tensiune până la puteri de 100 kw şi de medie tensiune (6 10 kv) la puteri mari, motoare sincrone (justificate numai pentru puteri şi funcţionare fără şocuri şi fără grad mare de iregularitate, existând pericolul ieşirii lor din sincronism), motoare de curent continuu cu excitaţie serie, derivaţie sau mixtă.
Exploatarea corectă a maşinilor electrice constă în supravegherea încălzirii normale, în curăţarea şi ungerea regulată, în înlăturarea scânteilor de la colector.
Zona controlată trebuie extinsă pe întreg circuitul de forţă (siguranţele, releele termice, conductoarele, legăturile electrice, celelalte dispozitive cu care este dotat respectivul circuit), deoarece la o defecţiune pe circuit, motorul electric este scos din funcţiune.
Presupunând o alegere corectă a puterii nominale a motorului, a secţiunii conductoarelor şi a elementelor de protecţie (siguranţe, relee) se impune cunoaşterea unor probleme tehnico-economice în exploatarea motoarelor asincrone trifazate.
CAP I. MAŞINI ELECTRICE
I.1 ROLUL ŞI CLASIFICAREA MAŞINILOR ELECTRICE
I.1.1 ROLUL MAŞINILOR ELECTRICE
Maşina electrică este un sistem tehnic care transformă energia mecanică în energie electrică sau invers, sau care modifică parametrii energiei electrice.
Maşinile electrice se caracterizează prin prezenţa unor piese în mişcare, în general de rotaţie, din care cauză se mai numesc maşini electrice rotative.
După modul de transformare se deosebesc:
- generatoare electrice, care transformă energia mecanică în energie electrică. De exemplu, în centralele electrice generatoarele transformă energia mecanică primită de la un motor primar (motor tehnic, turbină) în energie electrică, pe care o transmit unei reţele electrice.
- motoare electrice, care transformă energia electrică în energie mecanică. De exemplu, la o acţionare electrică, motorul transformă energia electrică primită de la o reţea în energie mecanică prin care se acţionează o maşină de lucru (strung, macara etc.);
- convertizoare electrice, care, cu intervenţia energiei mecanice, modifică parametrii unei transmisii de energie electrică, de exemplu, tensiunea, curentul, frecvenţa, numărul de faze, felul curentului.
Transformarea de energie se face cu anumite pierderi, în principal în miezurile magnetice şi în înfăşurări, în care o parte din energia absorbită de maşină se transformă în energie termică, care este răspândită în mediul înconjurător. De aceea, energia transformată (utilă) este mai mică decât energia absorbită de maşina electrică. Raportul dintre energia utilă şi energia absorbită se numeşte randament şi este întotdeauna subunitar.
I.1.2 TIPURI DE MAŞINI ELECTRICE. FUNCŢIONARE
O maşină electrică are două parţi constructive de bază: statorul, care este fix şi rotorul, care este mobil (rotitorul).
Rotorul este prevăzut cu un capăt de arbore care iese în afara maşinii, la care se face cuplarea mecanică (cu un cuplaj, o roată dinţată sau o roată de curea) cu motorul primar (în cazul generatoarelor) sau cu maşina de lucru (în cazul motoarelor).
Energia electrică este primită (la motoare) sau cedată reţelei (la generatoare) prin cutia de borne, la care sunt conectate cablurile ce fac legătura cu reţeaua şi înfăşurările din interiorul maşinii.
Maşinile electrice funcţionează pe baza fenomenului de inducţie electromagnetică. Inductorul maşinii (la cele mai multe tipuri de maşini, acesta este statorul) produce un câmp magnetic care induce în conductoarele înfăşurării indusului (rotorului) o tensiune electromotoare.
Pentru definirea funcţionării ca generator sau ca motor a unei maşini electrice, să considerăm un conductor al înfăşurării indusului, aflat în câmpul magnetic al inductorului.
Dacă conductorul este deplasat în câmpul magnetic, prin deplasarea relativă dintre inductor şi indus, în conductor se induce o tensiune electromotoare care produce în acelaşi sens un curent electric debitat în reţea, maşina funcţionând ca generator.
Asupra conductorului se exercită o forţă electromagnetică care se opune mişcării rotorului de către motorul primar.
Dacă conductorul aflat în repaus este parcurs de un curent electric produs de tensiunea reţelei, asupra conductorului se va exercita o forţă electromagnetică care deplasează conductorul producând un cuplu motor, maşina funcţionând ca motor. În conductor se induce o tensiune electromotoare, însă de sens opus curentului şi tensiunii aplicată din exterior.
I.1.3 CLASIFICAREA MAŞINILOR ELECTRICE
După natura curentului, maşinile electrice se clasifică în maşini de curent continuu şi maşini de curent alternativ.
Maşinile de curent continuu se utilizează atât ca motoare cât si ca generatoare.
Maşinile de curent alternativ se împart în:
- maşini sincrone, la care turaţia este constantă , independentă de sarcină şi care se utilizează ca generatoare sau ca motoare;
- maşini asincrone, la care turaţia variază între anumite limite cu sarcina. Ele se utilizează de obicei ca motoare şi pot fi cu rotorul bobinat, numite şi maşini cu inele sau cu rotorul în scurtcircuit (cu rotor în colive);
- maşini de curent alternativ cu colector.
În funcţie de numărul de faze ale reţelei la care sunt racordate, maşinile de curent alternativ pot fi monofazate sau trifazate.
După destinaţie, maşinile electrice se clasifică în:
- maşini de uz general, cu caracteristici de funcţionare normalizate şi o construcţie care le permite utilizarea în condiţii obişnuite de serviciu;
- maşini cu utilizare determinată, cu caracteristici de funcţionare normalizate însă cu o construcţie care le permite o anumită utilizare, de exemplu motoare de macara, motoare antiexplozive (pentru industria chimică unde pot funcţiona în medii explozive), motoare antigrizutoase (pentru minele de cărbuni), motoare pentru maşini-unelte, maşini pentru laminoare etc.;


    Documente similare:
    Preview document similar
    Indrumar Laborator Masini Electrice
    Laboratorul contine 90 pagini in format doc cu o marime totala de 1.72 MB.
    Preview document similar
    Sistem de Actionare Electromecanica cu Motor Asincron si Invertor...
    Proiectul contine 73 pagini in format doc cu o marime totala de 4.32 MB.
    Preview document similar
    Pornirea si Inversarea Sensului de Rotatie la un Motor Asincron...
    Proiectul contine 24 pagini in format doc cu o marime totala de 9.35 MB.
    Preview document similar
    Schema Electrica de Forta si Comanda pentru Inversarea Sensului...
    Proiectul contine 25 pagini in format doc cu o marime totala de 10.55 MB.
    Preview document similar
    Defecte si Regimuri Anormale de Fuctionare a Masinilor Electrice...
    Proiectul contine 50 pagini in format doc cu o marime totala de 970.2 KB.
    Preview document similar
    Masini Electrice
    Cursul contine 244 pagini in format docx cu o marime totala de 9.24 MB.
    Carti recomandate:
    Robert Beloiu
    CAPITOLUL 1: Pornirea motorului asincron trifazat prin metoda conectarii directe la retea CAPITOLUL 2: Pornirea motorului asincron trifazat prin metoda stea-triunghi CAPITOLUL 3: Pornirea motorului asincron trifazat cu rotor bobinat citeste tot
    Gabriel Popa
    CAPITOLUL 1. Utilizarea motoarelor de tractiune asincrone trifazate in tractiunea feroviara
    CAPITOLUL 2. Regimurile de functionare ale vehiculelor de tractiune in curent alternativ
    CAPITOLUL 3. Functionarea motoarelor de curent alternativ de tip asincron in regim de
    tractiune
    CAPITOLUL 4. Circuitul energetic al vehiculelor... citeste tot
    Constantin Ghita
    CAPITOLUL 1: Transformatorul electric
    CAPITOLUL 2: Elemente generale ale teoriei masinilor electrice de curent alternativ
    CAPITOLUL 3: Masina asincrona
    CAPITOLUL 4: Masina sincrona
    CAPITOLUL 5: Masina de curent continuu citeste tot