Mecanism Plan de Acționare a unui Întreruptor de Joasă Tensiune

Domeniu: Electrotehnică

Conține 3 fișiere: doc, jpg

Pagini : 19 în total

Cuvinte : 2754

Mărime: 534.54KB (arhivat)

Publicat de: Roberta Chivu

Puncte necesare: 6

Profesor îndrumător / Prezentat Profesorului: Prof. Dr. Ing. IOAN DAJ

Proiectul a fost rezentat in cadrul facultatii de Ingineri Electrica si Stiinta Calculatoarelor sectia Electrotehnica in anul II

Descarcă acum

Cuprins Extras Bibliografie Preview

Cuprins

Introducere 1-3
1. Analiza şi caracterizarea structural-funcţională a mecanismului 4-5
1.1 Stabilirea gradului necesar de mobilitate M si a legăturilor L 6
1.2 Modelarea structurală cu lanţ cinematic plan bicontur, cu cuple R si T 6-7
1.3.1 Lanţul cinematic; schema bloc şi graful asociat 7-8
1.3.2 Optimizare structurală; schema optimizată propusă; caracterizarea, analiza structurală şi justificarea optimizării structurale propuse 8-10
2. Sinteza geometrico-cinematică, grafică şi analitică, a mecanismului pe baza poziţiilor închis-deschis ale întreruptorului 10
2.1 Stabilirea poziţiilor închis-deschis, cu autoblocare, cu utilizarea unui număr minim de arcuri 10
2.2 Sinteza grafică – conturul de ieşire 10-11
2.3 Sinteza grafică – conturul de intrare 11
2.4 Caracterizarea structural- cinematică a fiecărui contur obţinut 11
2.4.1 Pentru conturul de intrare 11-12
2.4.2 Pentru conturul de iesire 12
2.5 Aplicarea ecuatiilor de sinteza analitica si compararea rezultatelor cu cele de la sinteza grafica (tabel) 12
3 Cinematica mecanismului obţinut 13
3.1 Determinarea funcţiei de poziţie şi trasarea diagramei de poziţie s(φ).
13-14
4 Calculul preciziei mecanismului 15
5 Studiul cinetostatic 16
5.1 Forţe exterioare şi de legatră în poyiţia închis ; explicarea forţei din arc în funcţie de cea de contact 16
5.2 Forţe exterioare şi de legatură în poziţia deschis 16
6 Dimensionarea bolţului cuplei “C” 17
6.1 Dimensionarea cuplei “C” la forfecare 17
Anexe

Extras din proiect

1. Analiza şi caracterizarea structural - funcţională a mecanismului

Caracterizarea structural functionala a mecanismului :

Mecanismul întrerupătorului de joasă tensiune are scopul de a

realiza închiderea şi deschiderea unui contact trecând din poziţia deschis în poziţia închis şi invers. Acest mecanism este acţionat manual prin deplasarea manetei în cele două poziţii: închis şi deschis. Menţinerea în cele două poziţii se face prin autoblocare.

Structural mecanismele sunt compuse din elemente cinematice legate între ele prin cuple cinematice. Cuplele O şi C sunt cuple de rotaţie cu un element fix, numite cuple monomobile iar gradul de mobilitate a cuplelor este f = 1 iar restrictivitatea c ( numărul mişcărilor nepermise) se calculează cu relaţia f + c = 6. Cuplele ABDE sunt cuple monomobile cu rotaţie inferioară şi permit ca orice punct de pe elementele sale să descrie o mişcare plană de rotaţie. Gradul de mobilitate respectiv gradul de restrictivitate dă şi clasa cuplei, aceasta fiind pentarestrictivă, adică este de clasa a- V-a.

Legarea cuplelor se face în serie în succesiunea mişcărilor intrare - ieşire adica elementele de iesire din primul contur sunt de intrare in al doilea contur.

Mecanismul se compune dintr-un contur de intrare OABC şi un contur de ieşire CDEF.

Mecanismul patrulater OABC:

Fig. 1.1

are în componenţa sa patru cuple de rotaţie, deci avem un mecanism patrulater (RRRR). Mişcările exterioare ale acestui patrulater sunt 1, 3, forţele exterioare M1, M3 iar mişcarea 1 şi forţa M3 sunt independente.

Elementul 1 este elementul care preia mişcarea de comandă şi este considerat element de intrare (conducător) de tip manivela-balansier.

Elementul 2 nu are nici o legătura directă la bază, este element mobil intermediar de tip bielă iar elementul 3 este considerat element de ieşire (este legat la bază) şi deoarece nu execută o rotaţie completă este element de tip balansier.

Fig. 1.2

Mecanismul manivela-culisor transformă mişcarea de rotaţie în mişcare de translaţie (elementul 5 este de intrare : conducător şi invers, când elementul 5 este de ieşire : executor) şi preia mişcarea de la conturul de intrare prin intermediul elementului comun celor două contururi (3  5).

- elementul 5 este conducător sau executor de tip manivelă-balansier.

- elementul 6 este de tip bielă

- elementul 7 este de tip culisă monomobilă de tip T

- mecanismul are 4 cuple în ordinea transmiterii mişcării RRRT.

Arcul din mecanism (fig. 1) nu are semnificaţie cinematică, el participă numai la interblocare. La calculul forţelor se neglijează greutatea elementelor.

După aplicarea mişcării de rotaţie 1 la elementul 1 din conturul de intrare, această mişcare se trece printr-o serie de transformări :

1  3 ( 1) r ( 1)  S(1)Vr(1)

Se va obţine mişcarea de ieşire S(1) care este o mişcare de translaţie,având viteza redusă Vr(1).

1.1. Stabilirea gradului de mobilitate M şi a legăturilor L

Gradul de mobilitate M se defineşte ca fiind numărul parametrilor cinematici independenţi în raport cu care se pot determina poziţiile, respectiv mişcările elementelor mobile faţă de bază.

Un lanţ cinematic, respectiv un mecanism se analizează şi în contextul conexiunilor sale cu exteriorul. Legăturile cu exteriorul caracterizează mecanismul, numărul lor fiind notat cu L ( vom avea L mişcări exterioare şi L forţe exterioare).

Condiţia de existenţă a mecanismului este :

0 < M <L

Gradul de mobilitate M este egal cu numărul mişcărilor introduse prin elementele motoare ( conductoare ), h.