Stabilizatoare de Tensiune

Imagine preview
(8/10)

Acest proiect trateaza Stabilizatoare de Tensiune.
Mai jos poate fi vizualizat cuprinsul si un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier doc de 51 de pagini .

Profesor indrumator / Prezentat Profesorului: Prof.ing.Vernica Ion

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras, cuprins si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca. Ai nevoie de doar 8 puncte.

Domeniu: Electrotehnica

Cuprins

CAPITOUL 1
1.1.Generalităţi
1.2. Tehnici de reglare
1.3. Stabilizatoare parametrice
1.3.1. Stabilizatoare parametrice cu diodă Zener
1.3.2. Stabilizatoare electronice
1.3.3.Stabilizatoare electronice cu compensare
1.3.4.Stabilizatoare cu compensare de tip derivaţie.
1.3.5 Stabilizatoare cu element de reglaj serie
1.3.6. Stabilizator de curent cu element de reglaj serie fără amplificator de eroare
1.3.7. Stabilizatoare electronice cu reacţie
CAPITOLUL 2
2.1. Circuite de protecţie la scurtcircuit
2.2. Tipuri de elemente de reglaj
2.3.Determinarea parametrilor stabilizatoarelor
2.4. Circuite integrate stabilizatoare de tensiune
BIBLIOGRAFIE

Extras din document

Activităţile de testare şi diagnosticare din laboratoarele de electronică precum şi necesitatea obţinerii de tensiuni de alimentare de valori diferite în laboratoarele de instrumentaţie impun utilizarea unor sisteme de alimentare performante, cu o plajă mare de reglaj şi cu protecţii rapide la curenţi de suprasarcină şi scurtcircuit.

Lucrarea de faţă realizează o sinteză asupra studiului actual în domeniul stabilizatoare de tensiune.

In primul capitol am descris stabilizatoarele de tensiune şi am prezentat citeva scheme. In capitolul al doilea am pus accentul pe circuitele de protecţie la scurt-circuit şi pe circuite integrate stabilizatoare de tensiune

Tehnica actuală cunoaşte un număr mare de dispozitive destinate stabilizării tensiunii sau curentului, continuu sau alternativ

Am ales această temă pentru a scoate în evidenţă importanţa tensiunii sau a curentului de alimentare folosite în numeroase cazuri atât în instalaţii industriale cât şi în laborator. Acestea trebuie menţinute constante cu o precizie (foarte) mare, deoarece eventuale abateri de la valoarea nominală pot introduce erori de funcţionare sau măsurare.

Pentru menţinerea constantă a tensiunilor sau curenţilor de alimentare în practică se utilizează stabilizatoare de tensiune sau de curent.

Spre deosebire de acumulatoare sau baterii uscate, sursele stabilizate prezintă avantajul unui reglaj comod al mărimii de ieşire precum şi performanţe tehnice ridicate. Cu ajutorul redresoarelor se pot obţine tensiuni continue sau curenţi continui. Aceste mărimi depind însă atât de tensiunea alternativă de alimentare, care poate varia, cât şi de sarcină, care, de asemenea, se poate modifica. Din această cauză redresoarele nu pot constitui surse directe de alimentare cu energie de curent continuu pentru numeroase echipamente.

Cele mai frecvent folosite sunt stabilizatoarele de tensiune, în care consumatorul de energie electrică de la ieşirea stabilizatorului este reprezentat sub forma unei rezistenţe de sarcină echivalente.

Capitolul 1

1.1.Generalităţi

Tensiunea sau curentul de alimentare, pentru numeroase instalaţii şi aparate industriale sau de laborator, trebuie menţinute constante cu o precizie (foarte) mare, deoarece eventuale abateri de la valoarea nominală pot introduce erori de funcţionare sau măsurare.

Pentru menţinerea constantă a tensiunilor sau curenţilor de alimentare în practică se utilizează stabilizatoare de tensiune sau de curent.

Tehnica actuală cunoaşte un număr mare de dispozitive destinate stabilizării tensiunii sau curentului, continuu sau alternativ. Clasificarea acestor dispozitive se poate face după puterea pe care o controlează, tipul schemei, tipul elementelor utilizate pentru stabilizare, gradul de stabilizare sau natura sarcinii.

Spre deosebire de acumulatoare sau baterii uscate, sursele stabilizate prezintă avantajul unui reglaj comod al mărimii de ieşire precum şi performanţe tehnice ridicate.

Cu ajutorul redresoarelor se pot obţine tensiuni continue sau curenţi continui. Aceste mărimi depind însă atât de tensiunea alternativă de alimentare, care poate varia, cât şi de sarcină, care, de asemenea, se poate modifica. Din această cauză redresoarele nu pot constitui surse directe de alimentare cu energie de curent continuu pentru numeroase echipamente.

În principiu, stabilizarea unei tensiuni continue poate fi făcută fie înainte de redresor, menţinând constantă tensiunea alternativă de alimentare a acestuia, fie după redresor, intercalând între aceasta şi sarcină un element capabil să preia variaţiile de tensiune. Dacă prima variantă preia numai variaţiile tensiunii de reţea, cea de-a doua are avantajul de a menţine constantă tensiunea de sarcină, indiferent de cauzele care tind să o modifice. Aceasta este motivul pentru care dispozitivele din a doua categorie sunt preferate în practică şi au căpătat o răspândire mai mare.

Fisiere in arhiva (1):

  • Stabilizatoare de Tensiune.doc