Executarea Lucrărilor Topografice de Suprafață și de Subteran

Capitolul I

Localizarea geografică şi economico – administrativă

1.1. Localizarea perimetrului.

Perimetrul de exploatare Petrila este situat în partea de nord-est a bazinului Petrosani, pe flancul nordic al sinclinalului.

Perimetrul este delimitat la nord de domeniul metamorfic prin falia marginala nordica, la est de perimetrul de exploatare Lonea, la sud de perimetrele de exploatare Petrila Sud si Livezeni, iar la vest de perimetrul de exploatare Dâlja.

Suprafata perimetrului de exploatare Petrila este de 6, 76 km2.

Perimetrul de exploatare Petrila a fost instituit prin avizul U.M.P.G. nr. 5299/10.III.1977.

1.1.1. Accesul în regiune

Este asigurat de linia ferata electrificata Filiasi - Tg.-Jiu -Simeria si DN 66 Tg.-Jiu - Petrosani - Deva, precum si de drumul judetean Petrosani - Lonea.

1.1.2. Date orohidrografice

Relieful perimetrului de exploatare Petrila prezinta un aspect de plafon cu forme colinare si cu terase bine dezvoltate de-a lungul vailor Jiului de Est si Jietului. Reteaua hidrogeo-grafica este formata de râul Jiul de Est si afluentii sai Jiet, Maleia, Rusalin, Rau, etc.

Clima este continental temperata, putin sub influenta curentilor mediteraneeni, cu o temperatura medie anuala de 7 grade C.

Vegetatia este reprezentata prin pasuni, iar pe zone restrânse situate pe cursul pârârilor apar culturi de cereale si livezi cu pomi fructiferi. Populatia se ocupa în mare majoritate cu mineritul sau în industria legata de aceasta activitate.

1.1.3. Conditii hidrogeologice

În câmpul de exploatare Petrila nu s-au semnalat probleme hidrogeologice care sa impuna cercetari în acest sens.

Lucrarile de cercetare executate prin foraje nu au evidentiat fenomene deosebite. Alcatuirea litologica a depozitelor chattiene având un caracter predominant pelitic nu a fost favorabila formarii acumularilor de ape captive si nici nu a permis infiltrari acumularilor de ape cu debite mari pe facturi, fapt demonstrat de lucrarile miniere executate la diferitele nivele. În scopul prevenirii inundatiilor si infiltratiilor râurilor apelor principale (Jiul de Est si Jietul) s-au stabilit pilieri de protectie permanenti.

Din lucrarile miniere de suprafata (puturi) s-a constatat ca la contactul dintre depozitele aluvionare ale terasei si formatiunile sedimentare paleogene se situeaza o pânza freatica alimentata din precipitatiile atmosferice.

Aceasta situatie a survenit la saparea gulerului putului Est nr.3 amplasat în apropierea cursului Jiului (cca. 30 m) unde s-a constatat ca nu apele Jiului sunt acelea care s-au infiltrat în lucrarile miniere.

Capitolul II

Situaţia geologică şi a lucrărilor de explorare şi prospectare a regiunii şi a zăcământului

2.1. Geologia perimetrului de exploatare Petrila.

Stratigrafie si petrografie.

Formatiunile geologice care alcatuiesc fundamentul si umplutura bazinului Petrosani sunt prezente în parte si în perimetrul de exploatare Petrila, cele de fundament cu extindere redusa formatiunile oligocene având o dezvoltare mai mare.

2.1.1. Cristalinul getic.

Formeaza fundamentul metamorfic si afloreaza cu mici întreruperi pe flancul nordic, unde intra în contact cu depozitele sedimentare prin intermediul faliei marginale nordice. Este constituit din roci puternic metamorfozate, dintre care gnaisele sunt predominante urmate de micasisturi, amfibolite, cuartite si calcare cristaline.