Impactul Producerii Energiei în CNE Cernavoda asupra Ecosistemelor Mediului Înconjurător

1.1 Amplasamentul CNE Cernavoda

Amplasamentul primei centrale nuclearoelectrice din România, prevazut initial pentru 5 unitati este realizata dupa conceptul CANDU 600-PHWR (CANadian Deuterium Uranium 600 – Pressurized Heavy Water Reactor). de 700MW(e) fiecare, a fost ales în provincia Dobrogea, judetul Constanta, lânga orasul Cernavoda - circa 20500 locuitori,oras situat la 180 km de Bucuresti, din mai multe motive: canalul Dunare-Marea Neagra reprezinta o sursa importanta pentru apa de racire, asigura un acces usor pentru transportul echipamentelor grele si agabaritice, iar seismicitatea este mai redusa în comparatie cu restul teritoriului tarii.

Fiecare unitate constituie un ansamblu functional independent, alcatuit dintr-o „parte nucleara” cu anexele sale si o „parte clasica” cu instalatiile auxiliare ale acesteia.

Amplasamentul obiectivului cuprinde o zona comuna pentru toate unitatile, incluzând statii de pompare apa potabila si incendiu, statii de tratare chimica a apei, centrala termica de pornire, magazii, depozite, statii de pompare combustibili lichizi, depozite gaze tehnice. Prin dispunerea obiectelor în incinta, s-a urmarit îndeplinirea condiitiilor de securitate si traseele de fluxuri, astfel încât sa se realizeze unitati functionale independente, în ideea de a realiza construirea etapizata a celorlalte unitati, mentinând Unitatea 1 în functiune.

Dobrogea este recunoscuta pe plan intern si international si prin elementele vechii culturi neolitice Hamangia - faimoasele statuete din ceramica "Ganditorul si perechea sa" si prin vestigiile unor antice colonii grecesti (Histria, Tomis, Callatis etc.) sau prin monumentul Tropaeum Traiani (Adamclisi) din vremea razboaielor daco-romane, cât si prin celebrul pod peste Dunare al inginerului Anghel Saligny, inaugurat la 14 septembrie 1895. În zona se afla si renumitele podgorii Murfatlar, ale caror vinuri au obtinut numeroase premii internationale, precum si orasul Constanta, cel mai mare port la Marea Neagra, împreuna cu statiunile turistice ale litoralului românesc.

Date privind constructia :

Mai 1979 – se semneaza contractul cu firma AECL, pentru realizarea partii nucleare a CNE Cernavoda, 4 unitati x 650 Mwe.

1980 – încep lucrarile de constructie la U1

1981 – se semneaza contractul cu firma ANSALDO-GENERAL ELECTRIC pentru realizarea partii clasice a centralei

1989 – Unitatea 1 – 50 % realizata

1990 - Decizia Guvern. nr.750/1990 decide continuarea lucrarilor pentru U1 si conservarea U2

August 1992 – Guvernul confirma garantiile financiare si contractul începe sa se deruleze

11 Iunie 1996 – prima conectare la Sistemul Energetic

27 August 1996 – Unitatea 1 atinge puterea nominala

2 Decembrie 1996 – Unitatea 1 în EXPLOATARE COMERCIALA

Punerea în functiune a centralei s-a facut în baza autorizatiei de Punere În Functiune emisa de CNCAN. În conformitate cu Legea 111/1996 s-a stabilit un program de asigurare a calitatii care descrie toate activitatile de Asigurare a Calitatii pentru Exploatare.

Manualul de Asigurare a Calitatii cuprinde toate procedurile detaliate de lucru astfel încât producerea energiei electrice sa fie sigura, eficienta si economica, precum si proceduri specificând actiunile care sa fie efectuate de personalul centralei pentru a proteja salariatii, publicul si mediul înconjurator, în eventualitatea reala sau potentiala de scapari semnificative radioactive sau alte materiale periculoase.

Lucrarile de constructie în amplasament au început în anul 1979. Prima unitate a intrat în explaotare comerciala la 2 decembrie 1996. În anul 2007 se estimeaza punerea în functiune a Unitatii 2. Optiunea României pentru sistemul canadian CANDU a fost determinata de caracteristicile economice si de securitate nucleara foarte bune, disponibilitatea mare în functionare dar si de politica de independenta energetica a tarii, sustinuta de posibilitatile industriei românesti de a produce echipamente, combustibil nuclear si apa grea.