Maleatul de Enalapril

Domeniu: Farmacie

Conține 1 fișier: doc

Pagini : 41 în total

Cuvinte : 7096

Mărime: 96.75KB (arhivat)

Publicat de: Anton Nistor

Puncte necesare: 12

Descarcă acum

Cuprins Extras Bibliografie Preview

Cuprins

INTRODUCERE . 4
CAP.I Generalităţi . 5
1.1 .Insuficienţa cardiacă .5
1.2.Mecanism de acţiune . 6
1.3.Efecte ale inhibitorilor enzimei de conversie a angiotensinei ( IECA).8
1.4.Hipertensiunea arterială.9
1.5.Asocierea inhibitorilor enzimei de conversie cu alte medicamente utilizate în tratamentul afecţiunilor cardiovasculare 12
CAP. II Maleatul de enalapril 14
2.1 .Structura chimică. 14
2.2.Proprietăţi farmacodinamice 15
2.3.Proprietăţi farmacocinetice 15
2.4.Indicaţii terapeutice 16
2.5.Contraindicaţii 16
2.6.Atenţionări şi precauţii speciale 16
2.7.Interacţiuni medicamentoase 18
2.8.Sarcina şi alăptarea 19
2.9.Efecte asupra capacităţii de a conduce vehicule sau de a folosi utilaje. 20
2.10.Reacţii adverse 20
2.11.Supradozaj 21
2.12.Doze şi mod de administrare 21
CAP.III Compoziţie 23
3.1. Compoziţia comprimatelor 23
3.2.Excipienţii 23
CAP. IV Tehnologia de fabricaţie a comprimatelor de enalapril 28
4.1 .Formularea comprimatelor şi alegerea procesului tehnologic. 28
4.2.Cântărirea materiilor prime.29
4.3.Etapele procesului de granulare.29
4.4.Comprimarea.33
4.5.Ambalarea.34
CAP. V Produse medicamentoase cu enalapril autorizate în România . 37
CAP. VI Concluzii şi recomandări 39
BIBLIOGRAFIE 41

Extras din proiect

INTRODUCERE

Insuficienţa cardiacă este una din cauzele care menţin afecţiunile cardiace pe primul loc în privinţa morbidităţii şi mortalităţii.

În pofida progreselor făcute în tratamentul insuficienţei cardiace se menţine o rată anuală a mortalităţii care variază între 10 şi 15% la pacienţii cu simptome avansate.

Formele patologice ale insuficienţei cardiace sunt:

- insuficienţa cronică congestivă;

- insuficienţa cardiacă acută.

Substanţele medicamentoase cu acţiune asupra sistemului renina-angiotensina-aldosteron (IECA) sunt prescrise în tratamentul decompensării cardiace simptomatice din ce în ce mai precoce.

Rezultatele observate după tratament sunt creşterea toleranţei la efort, îmbunătăţirea parametrilor clinici şi hemodinamici şi chiar reducerea mortalităţii la pacienţii cu insuficienţă cardiacă moderată sau severă.

Substanţele medicamentoase cu acţiune asupra sistemului renina-angiotensina-aldosteron sunt relativ noi. Primele cercetări în acest domeniu au început în 1965 prin identificarea enzimei de conversie a angiotensinei. Primul medicament din seria IECA a fost Captoprilul, sintetizat în 1977, urmat de Enalapril în 1986.Prezenta lucrare este structurată în două părţi:

- în prima parte este prezentat un rezumat al caracteristicilor produsului;

- cea de a doua parte a lucrării prezintă formularea unor comprimate cu enalapril şi tehnologia de fabricaţie (compoziţia, procesul de fabricaţie şi utilajele folosite).

CAPITOLUL I

GENERALITĂŢI

1.1. Insuficienţa cardiacă.

Definiţia insuficienţei cardiace (IC).

Insuficienţa cardiacă este o condiţie patologică a inimii care apare atuci când inima îşi pierde capacitatea de a pompa o cantitate de sânge adecvată nevoilor organismului.IC se dezvoltă progresiv, necesitând uneoriani, timp în care îşi micşorează treptat funcţia de pompă, lucrând astfel mai puţin eficient. În aceste condiţii pacientul poate să nu sesizeze vreo modificare clinică până la apariţia unor manifestări accentuate.

Aceste manifestări sunt proporţionale cu gradul de pierdere a capacităţii de pompă. Funcţia de pompă se pierde treptat o dată cu înaintarea în vârstă. Totuşi există condiţii care accelerează pierderea contractibilităţii inimii: infarctul miocardic, cardiopatia ischemică, hipertensiunea arterială.

Actual IC a fost clasificată în funcţie de modificările diastolice şi sistolice în: IC sistolică şi IC diastolică.

Frecvent se utilizează termenul de IC congestivă care înglobează ambele forme. O prioritate a inimii este aceea de a pompa aproximativ întreaga cantitate de sânge primită de la plămâni.

Cauzele insuficienţei cardiace.

Inima îşi pierde funţia de pompă o dată cu înaintarea în vârstă. Totuşi există numeroşi factori ce pot afecta funcţiile sistolică şi diastolică ale inimii.

Cele mai importante cauze sunt reprezentate de infarctul miocardic, cardiopatia ischemică, hipertensiunea arterială, aritmiile cardiace, afectarea valvelor cardiace. De asemenea principalii factori de risc cardiovasculari, în principal HTA, diabetul zaharat, fumatul au un efect adiţional în dezvoltarea IC. Astfel: HTA necontrolată creşte riscul de IC de aproximativ trei ori, comparativ cu cei fără HTA, în timp ce persoanele diabetice au un risc de 2 la 8 ori mai crescut faţă de nediabetici. Studii recente demonstrează existenţa unei componente genetice în apariţia şi progresia IC.