Analiza Bugetului Local al Municipiului Odorheiu Secuiesc

Introducere

Am ales această temă de lucrare, pentru că este o problemă de mare actualitate. Date fiind importanţa şi complexitatea temei, mi-am propus să încerc să ofer o imagine de ansamblu asupra bugetelor locale, fără aş avea pretenţia să epuizez toate aspectele legate de acestea. o să mă concentrez în mod special asupra veniturilor si cheltuielilor aprobate şi efectuate în bugetul local al municipiului Odorheiu Secuiesc. Problema de mare actualitate derivă din faptul aderării României la Uniunea Europeană. Procesul de aderare la Uniunea Europeană a impus realizarea unei reforme profunde în întreg sistemul administraţiei publice locale.

În cadrul unui sistem ideal, ar trebui ca resursele financiare stabilite în cadrul bugetelor locale să poată acoperi în întregime cheltuielile propuse, pentru a putea satisface nevoile şi cerinţele colectivităţilor locale. Pentru realizarea acestui obiectiv, responsabilităţile şi competenţele autorităţilor locale trebuie să fie corelate cu veniturile bugetelor locale, dar în realitate nu există nici o ţară în lume în care acest lucru să se realizeze pe deplin. De aceea guvernele centrale trebuie să acorde colectivităţilor locale o autonomie şi o responsabilitate financiară mai mare.

Sistemul financiar de care depind aceste resurse trebuie să fie suficient de diversificat şi evolutiv pentru a permite colectivităţilor locale să realizeze în mod corect obiectivele pe care şi le stabilesc. Funcţionarea eficace a finanţelor şi serviciilor publice locale reprezintă condiţia unei dezvoltări socio-economice moderne. Experienţa multor ţări a demonstrat că autorităţile locale sunt în măsură să mobilizeze şi să administreze mai eficient resursele stabilind priorităţi, niveluri şi criterii pentru producerea şi distribuirea bunurilor şi serviciilor publice mai apropiate de nevoile şi standardele comunităţii, faţă de care răspund în mod nemijlocit şi cu care sunt în contact permanent.

Una dintre temele prioritare ale actualei guvernări o constituie reforma administraţiei publice, un accent important fiind pus pe componenta financiară a acesteia. Date fiind condiţiile de austeritate în care funcţionează autorităţile locale în acest moment în România, echilibrarea bugetelor locale este un subiect actual şi care face obiectul a numeroase dezbateri.

Există un clivaj între comunităţile care realizează venituri proprii suficiente şi cele care nu se descurcă nici pentru cheltuielile de întreţinere a localităţii. Reprezentanţii primelor merg până la soluţii extreme cum ar fi eliminarea procedurii echilibrării bugetelor locale, iar cele din urmă fac lobby pentru a obţine cât mai mulţi bani prin această modalitate. Această dispută are loc pe două paliere de guvernare: de la nivel central la nivel judeţean şi de la nivel judeţean la nivel local.

Bugetele locale sunt componente principale ale finanţelor publice, care grupează procedeele şi mijloacele de constituire şi întrebuinţare a fondurilor băneşti de interes public, la nivelul fiecărei comunităţi. Parte integrantă a sistemului bugetar naţional bugetele locale îndeplinesc un rol complex de stabilire, coordonare şi autorizare a veniturilor şi cheltuielilor anuale pe plan local.

Comunităţile locale „fruntaşe” deţin diverse avantaje economice, sociale, demografice care le permit o dezvoltare continuă şi echilibrată. Ele au tendinţa de a învinovăţi comunităţile care nu realizează venituri suficiente, pierzând din vedere faptul că în Europa de astăzi conceptul de bază pe care se construieşte teoria dezvoltării este coeziunea economică şi socială. Aceasta se traduce într-un principiu fundamental, şi anume, faptul că dezvoltarea economică şi socială trebuie să se bazeze pe o structură spaţială echilibrată. Din această perspectivă se consideră că dezvoltarea inegală a teritoriilor reflectă slăbiciuni economice ale ansamblului şi sunt de neacceptat deoarece, la rândul lor, devin sursă de instabilitate politică şi economică.

CAPITOLUL 1. SISTEMUL BUGETELOR ÎN ROMÂNIA

Cuvântul “buget” provine din vechea limbă franceză, unde cuvintele ca “bouge”, ”bougette” desemnau o pungă de piele sau o pungă de bani. Termenul a fost preluat în Anglia o dată cu cuceririle normande şi de acolo s-a răspândit în toată lumea cu semnificaţia lui financiară. În România termenul de buget apare pentru prima oară în Regulamentele Organice. Astfel, în capitolul 3 din Regulamentul Organic al Moldovei care se ocupa de finanţele publice, se întâlneşte termenul “bindge”, dar şi expresia “închipuirea cheltuielilor anului viitor” .

Cadrul legal care reglementează funcţionarea administraţiei locale pe tema bugetelor locale include următoarele legi:

• Constituţia României

• Legea administraţiei publice locale (Legea 215 din 23 aprilie 2001, republicată)

• Legea finanţelor publice (Legea 500 din 11 iulie 2002, cu modificările ulterioare)

• Legea finanţelor publice locale (Legea nr.273 din 21 iunie 2006)

• Legea privind contenciosul administrativ (Legea nr.554 din 2 decembrie 2004)

• Legea privind taxele şi impozitele locale (Legea 571 din 22 decembrie 2003, republicată)

• Legea anuală a bugetului de stat.