Analiza comparativă a dimensiunii și structurii resurselor financiare publice (bugetare) în România și Austria în perioada 2002-2006

Cap I.Structura resurselor financiare publice conform clasificației oficiale

Pentru satisfacerea nevoilor generale ale societăţii este necesară constituirea unor importante fonduri băneşti la dispoziţia autorităţilor publice. Aceste fonduri se formează pe seama unei părţi din produsul intern brut şi sunt utilizate pentru finanţarea nevoilor sociale atât de interes naţional, cât şi local.

Fondurile se constituie pe seama transferului de valoare, de putere de cumpărare de la diverse persoane fizice şi juridice la dispoziţia organelor administraţiei de stat, centrale şi locale. De la aceste fonduri se efectuează transferuri de putere de cumpărare către diverşi beneficiari – persoane fizice şi persoane juridice.

Relaţiile sociale apărute în procesul constituirii şi dirijării fondurilor de resurse băneşti din economie sunt, prin natura lor, relaţii economice, legate indisolubil de repartiţia produsului intern brut. Aceste relaţii economice, exprimate valoric, în legătură cu satisfacerea nevoilor colective ale societăţii, constituie relaţii financiare sau finanţe.

Resursele sunt elemente ale bogăţiei unei naţiuni. Resursele, provenind din produsul intern brut, la care se adaugă importul, sunt folosite pentru consum, formare brută de capital şi export. Alături de resursele materiale, umane, valutare şi informaţionale, un rol deosebit de important îl au resursele financiare. Ansamblul resurselor financiare ale ţării poate fi prezentat astfel:

Resursele financiare reprezintă totalitatea mijloacelor băneşti necesare realizării obiectivelor economice şi sociale într-un interval de timp determinat.

Resursele financiare publice includ resursele administraţiei de stat centrale şi locale, resursele asigurărilor sociale de stat şi resursele instituţiilor publice cu caracter autonom.

În majoritatea țărilor se manifestă o cerere sporită de resurse financiare, acest lucru datorându-se creșterii nevoilor sociale într-un ritm mai rapid decât cel al evoluției produsului intern brut.

Creşterea relativă a volumului resurselor financiare publice a făcut posibilă amplificarea cheltuielilor publice, dar evoluţia corelativă a resurselor şi utilităţilor publice este determinată de o multitudine de factori, cum sunt:

Factorii economici se întemeiază pe evoluţia crescătoare a produsului intern brut, care oferă posibilitatea sporirii veniturilor bugetare, ca urmare a creşterii veniturilor impozabile sau taxabile.

Factorii monetari sunt reprezentaţi de credit, dobândă şi masa monetară, iar influenţa acestora se transmite prin preţuri.

Factori sociali, care presupun redistribuirea resurselor în scopul asigurării nevoilor de educație, sănătate, protecție și asigurări sociale etc.;

Factorii demografici îşi manifestă influenţa prin sporirea numărului de contribuabili, care se înregistrează pe seama creşterii numerice a populaţiei.