Analiza impozitelor și taxelor în România și UE

INTRODUCERE

Existenţa unor nevoi ce nu pot fi gestionate individual a condus la apariţia unor procese de mobilizare şi utilizare de către autorităţile publice a unor resurse financiare, procese regăsite astăzi sub denumirea de finanţe publice. Aceste procese pot fi poziţionate la diferite nivele administrative, reflectând astfel diferenţe între finanţele administraţiei centrale de cele locale. Lucrarea de faţă, structurată pe trei capitole, reflectă atât aspecte teoretice cât şi practice asupra principalelor resurse financiare mobilizate de către administraţia publică locală din România, dar şi din statele membre ale Uniunii Europene. Analizând aceste resurse, dorim să obţinem o privire de ansamblu asupra gradului de autonomie financiară a fiecărui stat membru al Uniunii Europene.

Primul capitol are în vedere prezentarea câtorva aspecte teoretice privind finanţele locale, bugetul local, etapele procesului bugetar, structura bugetului local.

Cel de-al doilea capitol tratează, din punct de vedere teoretic, veniturile bugetelor locale din ţările Uniunii Europene din perspectiva structurii acestora în buget. Cu ajutorul conţinutului acestui capitol, ne-am propus să determinăm care sunt principalele resurse financiare comune tuturor statelor.

Cel de-al treilea capitol reflectă evidenţele empirice ale indicatorilor de venituri din statele Uniunii Europene, pentru a identifica gradul de autonomie local şi gradul de dezvoltare publică.

Sursele bibliografice prezentate la sfârşitul lucrării au fost de un real ajutor în realizarea acestei lucrări.

Cap. I. Aspecte teoretice privind problematica finanţelor publice locale

Modul în care finanțele publice sunt organizate într-o țară formează baza pentru toate activitățile oraşelor, satelor şi comunelor. Este responsabilitatea guvernelor naționale pentru a proiecta și superviza un sistem care funcționează și o provocare pentru autoritățile locale de a utiliza resursele lor - limitate- pentru furnizarea de servicii locale mai bune.

I.1. Finanţele publice locale – concept, trăsături, funcţii

Finanţele locale sunt o componentă a finanţelor publice, exprimând relaţiile economice prin care resursele băneşti sunt gestionate, la nivelul unităţilor administrativ teritoriale, în scopul satisfacerii cerinţelor colective reprezentate de asistenţă socială, cultură, învăţământ, dezvoltare local şi servicii publice.

Finanţele reprezintă totalitatea mijloacelor băneşti care se găsesc la dispoziţia unui stat şi care sunt necesare pentru îndeplinirea funcţiilor şi sarcinilor sale.

Literatura de specialitate consideră că finanţele reprezintă un ansamblu de procese şi relaţii economice prin care sunt constituite, distribuite şi utilizate fondurile băneşti în scopul funcţionarii diferiţilor agenţi economici şi sociali privaţi şi publici, inclusiv a statului.

În viziunea unor autori , finanţele locale reprezintă activitatea administraţiei locale în calitatea ei de utilizatoare a unor instrumente financiare speciale, cum ar fi bugetul, impozitele, taxele, cheltuielile şi împrumuturile.

Adolf Wagner consideră ştiinţa finanţelor ca fiind “ştiinţa economiei administrate de stat sau de un corp public, în vederea procurării şi utilizării bunurilor materiale care le sunt necesare pentru funcţiile lor de comunităţi economice obligatorii”.

Ca şi trăsături ale finanţelor publice locale putem să precizăm următoarele:

a) exprimarea în formă bănească a relaţiilor economice prin care resursele financiare la nivel local se mobilizează, repartizează şi utilizează;

b) finanţele locale exprimă un transfer de valoare realizat între participanţii la relaţiile economice prin care sunt constituite şi utilizate fondurile băneşti la nivel local;

c) Transferul de valoare este realizat fără o contraprestaţie directă şi imediată;

d) Transferul de valoare urmăreşte satisfacerea cerinţelor colective reprezentate de asistenţa socială, cultura, învăţământul, dezvoltarea local şi serviciile publice.