Analiza piețelor financiare

INTRODUCERE

În cadrul acestui proiect am realizat un studiu privind analiza a cinci companii care sunt cotate la Bursa de Valori Bucureşti.

Pe parcursul studiului am realizat analiza fundamentală a celor cinci companii: contextul macroeconomic şi riscul de tară, perspective sectoriale, poziţia companiei pe piaţă, ştiri şi zvonuri despre companie, analiza economico financiară.

Analiza fundamentală se referă la studiul elementelor de bază ce influenţează economia unei entităţi anume. Este o metodă de studiu ce încearcă sa previzioneze modificarea preţului şi trendul pieţei prin analizarea indicatorilor economici, politicilor de guvernare şi a factorilor sociali dintr-un ciclu de business.

Acest tip de abordare constă în selectarea acţiunilor pe baza informaţiilor privind situaţiile financiare ale companiei, domeniul în care activează, situarea preţului în raport cu diferite repere care ţin de companie şi de piaţă in ansamblul său. Este utilă pentru investirea în acţiuni pe termen mediu şi lung (minimum 1 an). Cei care utilizează acest tip de analiză au, la rândul lor, diferite obiective de randament şi de lichiditate.

Analiza tehnică reprezintă o formulare mai pretenţioasă a unei abordări simple a deciziei de investiţie, reprezentând de fapt studiul preţurilor, având ca instrument de bază graficele bursiere. Spre deosebire de analiza fundamentală, analiza tehnica nu ia în considerare indicatorii financiari, monetari sau de altă natură. În locul acestora, utilizează concepte (instrumente) ca trendul (direcţia) pieţei pentru a cunoaşte cu precizie intenţiile investitorilor şi pentru a prezica care va fi evoluţia viitoare, reprezentări grafice, configuraţii.

În acest proiect am parcurs analiza mediei mobile, care analizează evoluţia preţurilor, Banda Bollinger Band indicând volatilitatea şi instabilitatea acţiunii, indicatorul MACD împreună cu MACD este folosită pentru determinarea semnalelor de cumpărare sau de vânzare şi RSI, indicator care are valori cuprinse între 0 şi 100 şi este folosit ca indicator de trend.

I. Analiza fundamentală

CONTEXT MACROECONOMIC ŞI RISC DE ŢARĂ

Anul 2007 a reprezentat anul de debut al Bursei de Valori Bucureşti ca operator bursier în cadrul pieţei financiare unice europene şi împlinirea a 125 de ani de la înfiinţarea primei instituţii bursiere în România, în anul 1882.

Evolutiile anului 2007 de la Bursa de Valori Bucureşti au stat sub semnul modificării percepţiei investitorilor străini asupra economiei româneşti şi perspectivelor sale de dezvoltare. În condiţiile unui mediu financiar internaţional favorabil investiţiilor, aderarea României la Uniunea Europeană şi schimbarea de optica asociată acesteia au fost reflectate destul de rapid, încă de la inceputul anului, de diversele segmente ale piete financiare autohtone: în prima parte a anului 2007 moneda naţională şi-a continuat tendinţa de apreciere faţă de principalele valute, dobânzile din piaţa monetară interbancară au coborât cu paşi destul de rapizi, iar indicii pieţei bursiere au atins noi maxime istorice. În a doua jumătate a anului pieţele financiare internaţionale au intrat însă într-o perioadă de turbulenţe, care au mărit volatilitatea, au ângreunat accesul investitorilor la finanţare, au ridicat costul acesteia şi au determinat scăderea apetitului investitorilor faţă de risc. Efectele s-au văzut şi pe piaţa bursieră românească, unde tendinţele conturate în prima parte a anului nu au mai continuat.

Anul 2008 a reprezentat pentru Bursa de Valori Bucureşti şi pentru toţi participanţii pe piaţa bursieră autohtonă una dintre cele mai complicate perioade din istoria modernă a pieţei de capital din România. După aproape un deceniu în care principalii indicatori şi indici ai BVB au descris o tendinţă ascendentă, accentuată şi sustinuţă în ultimii ani de efectele asociate procesului de aderare a României la Uniunea Europeană, 2008 a fost marcat de inversarea abruptă a trendului crescător al cotaţiilor şi de diminuarea sensibilă a lichidităţii generale a pieţei bursiere.

Piaţa de capital românească nu mai evoluează de mulţi ani în izolare, iar corelaţia sa cu diverse alte pieţe devine din ce în ce mai puternică.

Potrivit unui raport al SSIF Intercapital Invest, piaţa de capital din România este destul de puternic corelată cu cea din America. De fapt, evoluţiile de pe piaţa americană le determină pe cele de pe piaţa românească, şi nu invers. În plus, piaţa americană este un element determinant al evoluţiilor pe toate celelalte pieţe din lume, mai dezvoltate sau mai puţin dezvoltate; piaţa americană influenţează în mod semnificativ şi pieţe mari, precum cea londoneză, japoneză sau franceză. Asta pentru ca fondurile de investiţii au de multe ori strategii similare pentru pieţele dintr-o anumită regiune: dacă un fond american se decide să investeasca în Europa Centrală şi de Est (CEE), spre exemplu, atunci va alege emitenţii cei mai interesanţi de pe pieţele reprezentative din zona (Cehia, Ungaria, Polonia, Romania) şi va cumpăra acţiunile acestora. Această cumpărare (însoţită, desigur, şi de cumpărările altor fonduri şi investitori la momentul respectiv, ce au percepţii similare asupra zonei) poate determina o creştere a preţurilor pe pieţele vizate.

Alte pieţe care influenţează trendul acţiunilor de la Bursa de Valori Bucureşti sunt cele ale UE sau din Asia. În concluzie, investitorii români pot beneficia din ce în ce mai mult de pe urma monitorizării şi analizei pieţelor mai dezvoltate - cel puţin cea americană -, alături de câteva pieţe importante din UE (Anglia, Franţa şi Germania). "Urmărirea pieţelor din zona CEE nu mai este suficientă, în condiţiile în care relaţia de cauzalitate este legată de pieţele dezvoltate, şi nu de cele regionale".

1) SNP PETROM S.A.

1.1. EVOLUŢIA SECTORULUI ENERGETIC PE PLAN INTERNAŢIONAL

Sectorul energetic influenţează fundamental evoluţia întregii societăţi. În prezent nu poate fi concepută o economie dezvoltată, cu un sector social adecvat Europei secolului XXI, fără un sector energetic eficient. Într-o economie din ce in ce mai globalizată, politica energetică a unei ţări se realizează în contextul evoluţiilor şi schimbărilor care au loc pe plan mondial. Ţările în curs de dezvoltare, în principal China şi India, dar şi cele cu economii în tranziţie, exercită o mare presiune asupra cererii de energie la nivel mondial, datorită creşterii economice şi schimbărilor structurale din economie. Practic, în intervalul 1994-2004 aceste ţări şi-au dublat cererea de petrol (de la 10 la 20 milioane de barili pe zi), ceea ce reprezintă aproximativ 40% din cererea mondială de petrol.