Cursuri valutare fixe vs cursuri valutare flotante

Introducere

Prin acest proiect, noi ne-am propus să tratăm noţiunea de ”curs valutar” şi implicaţiile sale în desfăşurarea mecanismelor la nivel microeconomic şi macroeconomic. Lucrarea se concentrează pe analizarea factorilor principali, pe intervenţia BC pe piaţa valutară, aranjamentele de schimb ale valutelor, precum şi pe riscul valutar.

Cursul valutar este unul dintre cele mai semnificative mecanisme, acesta afectând transferurile monetare ce se produc între ţări, precum şi alte raporturi economice expuse în valută.

Capitolul 1. Aranjamente de schimb ale valutelor

1.1 Mecanismele de formare a cursurilor de schimb fix și cel flotant

Cursul de schimb, denumit și curs valutar sau rată de schimb, determină raportul valoric dintre monede. Este considerat un preț sintetic, deoarece reprezintă influența asupra relațiilor economice, politice și sociale.

Cursul fix se caracterizează prin păstrarea sa la același nivel de către autoritatea monetară, respectiv Banca Centrală, pe piața de schimb. Această fixitate a cursului față de schimbarea cererii și a ofertei solicită intervenția autorităților monetare ale statului.

Cursul flotant se constituie în dependență de cererea și oferta de valută, dar și în dependență de alți factori politici, economici și monetar, aceștia modificând operațiile pe piața valutară. Pe piața pe care se exercită cursul flotant, se dorește să se ajungă la un nivel în care piața de schimb este în echilibru.

Banca centrală intervine pe piața de schimb pentru a influența evoluția cursul valutar, a supervizării băncilor comerciale în executarea operațiunilor valutare și a completării rezervelor internaționale.

Există intervenție nesterilizată și sterilizată a BC pe piața valutară.

Intervenția nesterilizată a băncii centrale pe piața valutară

În situația în care BC vinde sume în valută din rezervele internaționale, scad rezervele valutare și inclusiv scade și lichiditatea în sistemul bancar. Diminuarea ofertei de monedă față de cerere antrenează aprecierea monedei naționale.

În cazul în care BC cumpără valută de pe piața de schimb de la băncile comerciale, crește lichiditatea din sistemul bancar. Sporirea ofertei de monedă națională în comparație cu cererea are drept consecință deprecierea monedei țării respective.

Figura nr. 1.1: Intervenția nesterilizată a băncii centrale pe piața valutară

Sursa: Voinea, Gheorghe, economia financiar-monetară internațională și unele probleme ale lumii contemporane, Editura Tehnopress, Iași, 2014, p.34

Intervenția sterilizată a băncii centrale pe piața valutară

Atunci când BC vinde sume în valută, compensează micșorarea lichidității în sistemul bancar prin plasamente sau cumpărarea de titluri de stat. În ceea ce privește BC, am putea spune că se diminuează activele în valută și sporește valoarea titlurilor emise în moneda națională. Băncile comerciale înscriu o creștere a activelor în valută și o descreștere a titlurilor emise în monedă națională.