Cuprins
- Cap 1. Organizare şi funcţionalitate la Primăria Fălticeni
- 1.1. Scurt istoric
- 1.2. Obiect/domeniu de activitate
- 1.3. Organizare internă
- 1.4. Funcţionalitate
- 1.5. Structura de personal
- 1.6. Relaţii cu exteriorul
- 1.7. Structura şi evoluţia principalelor venituri/cheltuieli bugetare la Primăria Fălticeni în perioada 2007-2009
- Cap 2. Fundamentarea cheltuielilor bugetare
- 2.1. Cadrul juridic utilizat în fundamentarea cheltuielilor bugetare
- 2.2. Calcule de fundamentare privind cheltuielile bugetare
- 2.3. Fluxuri informaţionale generate de fundamentarea cheltuielilor bugetare
- Cap 3. Finanţarea cheltuielilor bugetare
- 3.1. Surse de finanţare a instituţiilor publice
- 3.2. Modalităţi tehnice utilizate în finanţarea cheltuielilor bugetare
- 3.2.1. Deschiderea şi repartizarea de credite bugetare - pentru bugetul de stat
- 3.2.2. Alimentarea cu fonduri - pentru bugetele locale
- 3.3. Utilizarea efectivă a creditelor bugetare şi a fondurilor alocate. Plăţi pentru cheltuieli
- 3.4. Fluxuri informaţionale generate de finanţarea cheltuielilor bugetare
Extras din proiect
Cap I.ORGANIZAREA SI FUNCTIONAREA PRIMARIEI MUNICIPIULUI FĂLTICENI
I.1.Scurt istoric
Primele referiri atestate documentar despre asezarea de astazi dateaza din secolul al XIII-lea. Viitorul târg s-a constituit din satele existente în epoca si a devenit notoriu prin Iarmarocul de Sf. Ilie care, dupa cel de la Leipzig, era una dintre cele mai cunoscute rascruci comerciale din Europa.
Atestarea oficiala ca asezare urbana si dezvoltarea moderna ulterioara a municipiului Falticeni îsi au sursa în aportul economic definitoriu al comunitatii evreilor. La jumatatea secolului al XIX-lea localitatea avea peste 10.000 locuitori, 4 scoli particulare, o scoala publica, mai multe tipografii unde se tipareau gazete si reviste locale sau zonale. Localitatea s-a remarcat dintotdeauna prin personalitatile de nivel national sau mondial nascute aici sau care, prin natura lucrurilor, s-au stabilit pe aceste meleaguri: scriitorii Ion Creanga, Mihail Sadoveanu, Nicolae Labis, E. Lovinescu, Horia Lovinescu, Vasile Lovinescu, Monica Lovinescu, Nicu Gane, folcloristul Artur Gorovei, Mihai Bacescu, Eliot Sorel, Vintila-Ioan Siadbei, Sofia Ionescu-Ogrezeanu - si lista continua. Remarcând vocatia creatoare a oamenilor acestor locuri si numarul mare de personalitati nascute aici, George Calinescu situa Falticenii, în 1939, imediat dupa Bucuresti si Falticeni
Pâna în anul 1989 municipiul Falticeni a avut o economie puternica, reprezentata prin unitati industriale din ramurile textila, chimica, prelucrarea si industrializarea lemnului, confectii, tricotaje, alimentara, sticlarie-menaj, precum si unitati de prestari servicii si constructii civile. La sfârsitul anului 2002 în Municipiul Falticeni erau înregistrati 1.623 agenti economici. Ponderea cea mai mare o detine sectorul comercial (comert cu ridicata si cu amanuntul) cu 1239 agenti economici, reprezentând peste 76 % din total. În ordinea descrescatoare a numarului operatorilor de piata, serviciile si turismul detin o pondere de 16,9%, sectorul industrial 5%, constructiile si agricultura având o pondere relativ egala, de 0,8%. Societatile de tip SRL domina piata operatorilor cu 720 unitati (44,3% din total) cu obiect preponderent de activitate în sfera comerciala si a serviciilor urmate de asociatiile familiale (22,1% din total). Exista un numar mare de comercianti / operatori de piata - persoane fizice: (476) cu activitati liberale în domeniul comercial si al serviciilor, dar si în industrie si constructii. Acestia au o pondere de aproximativ 29,3% în totalul operatorilor de piata. Societatile comerciale pe actiuni au o pondere de 1,6% din total, aproximativ în numar egal pe toate sectoarele economice fiind din categoria întreprinderilor mari si mijlocii.
Subramurile industriale existente în Falticeni:
- industria chimica (produse chimice, farmaceutice, vopseluri, detergenti si produse de întretinere, articole din material plastic);
- industria bauturilor (bauturi alcoolice distilate si nealcoolice);
- industria usoara - confectii (articole de îmbracaminte si accesorii), textile si tricotaje (pregatirea fibrelor si filarea în fire de in, cânepa, iuta si tip in, confectii din materiale textile);
- industria lemnului (prelucrarea bruta a lemnului si impregnarea lemnului, productia de mobilier);
- tipografii;
- industria alimentara (fabricarea produselor de panificatie si patiserie, produse pe baza de carne, fabricarea produselor lactate si a brânzeturilor, prelucrarea si conservarea legumelor si fructelor, prelucrarea si conservarea pestelui si produselor din peste).
Industria reprezenta activitatea de baza a orasului, numarul de salariati care lucrau în aceasta ramura depasind la începutul anului 1997 un procent de 65,5% din totalul de salariati. Datele centralizate în tabelele 1 si 2 sunt elocvente pentru ceea ce mai exista în prezent. Cifra de afaceri realizata în industrie la sfârsitul anului 2002 a fost de 646.592 milioane lei.
Preview document
Conținut arhivă zip
- Fundamentarea si Finantarea Cheltuielilor Bugetare la Primaria Falticeni.doc