Managementul Riscului de Lichiditate

1.1. Noţiuni generale privind riscul bancar

Cel, mai adesea riscurile bancare sunt considerate din două puncte de vedere sensibil diferite: punctul de vedere teoretic şi cel practic.

Atunci când definesc riscul şi gestiunea riscului, cei mai mulţi autori se concentrează asupra funcţiei clasice a băncilor,de intermediere în sfera riscurilor financiare prin diviziunea acestora.Din acest punct de vedere este tratată îndeosebi problema unor pierderi neprevăzute la activele bancare,pierderi cauzate de riscuri de piaţă,de credit sau de lichiditate.

Alţi autori se concentrează asupra unor pierderi-potenţiale sau efective-cauzate de riscuri cu totul aleatoare şi necontrolabile, ca de exemplu frauda,incendiul sau catastrofe naturale. Cei mai mulţi practicieni abordează, de regulă o singură grupă sau clasă de riscuri,cel mai adesea sub aspectul tehnicilor de gestiune şi doar foarte rar sunt analizate şi mecanismele de transmisie /amplificare a riscului suportat de instituţia financiară.

Riscul poate avea un impact considerabil asupra performanţelor băncii şi implicit asupra valorii sale, atât un impact în sine(de regulă sub forma pierderilor directe suportate),cât şi un impact redus cauzat de efectele clientelei, personalului, partenerilor şi chiar asupra autorităţii bancare.

În funcţie de punctul de vedere din care se face analiza acesta poate fi definit în mod diferit.

Prin definiţia standard,cea lingvistică, se consideră drept risc probabilitatea de producere a unui eveniment cu consecinţe adverse pentru subiect.Prin expunere la risc se înţelege valoarea actuală a tuturor pierderilor sau cheltuielilor suplimentare pe care le suportă sau le-ar putea suporta instituţia financiară în cauză.Din această definiţie rezultă că expunerea la risc poate fi efectivă sau potenţială.

Autorii Alexandru Olteanu şi Madalina1 definesc riscul bancar ca fiind un:

-complex de evenimente cu consecinţe adverse pentru banca;

- eveniment incert,posibil sau viitor, care poate afecta întreaga activitate a unei societăţi bancare.

1A.Olteanu,M.A.(Rădoi ) Olteanu-“Managementul riscurilor financiar-bancare” ,vol.I, Ed.Dareco,Bucureşti,2005

Riscul este generat de o mulţime de operaţii şi proceduri.De aceea, în domeniul financiar cel puţin riscul trebuie privit ca un conglomerat sau complex de riscuri, de cele mai multe ori interdependente,prin aceea că pot avea cauze comune sau că producerea unuia poate genera în lanţ şi alte riscuri.Drept urmare,aceste operaţii şi proceduri generează în permanenţă expunere la risc.

Riscul bancar poate să apară pe parcursul derulării operaţiunilor bancare,fenomen ce provoacă efecte negative asupra activităţii bancare,ducând la deteriorarea calităţii afacerilor,la diminuarea profitului şi la înregistrarea de cheltuieli suplimentare şi chiar de pierdere,ceea ce afectează în final funcţionarea băncii.

Băncile, ca intermediari,au o aversiune faţă de risc şi, drept urmare,caută să-şi minimizeze expunerea plasamentelor la pierderi.

Riscul bancar este provocat,de regulă, de către clienţii băncii care contractează unele împrumuturi pe care le rambursează la termen şi nici nu sunt acoperite de garanţii, dar şi de mediul concurenţial extern societăţii bancare în care aceasta desfăşoară activitatea.

De aceea,fundamentarea deciziilor unei bănci în condiţiile existenţei riscului potenţial şi al incertitudinii, presupune cunoaşterea profundă şi din timp a mediului intern şi extern al activităţii bancare.

Evaluarea conjuncturii economice, financiare, politice, sociale pe o anumită perioadă de timp şi suprinderea tendinţelor acesteia, trebuie privită sub dublu aspect astfel2:

Beneficiarii de servicii bancare, inclusiv societatea în ansamblul său,să cunoască ofertele de consum pentru fiecare din serviciile oferite si costurile necesare pentru satisfacerea nevoilor umane.

Riscurile bancare se consideră ca fiind acele riscuri cu care se confruntă băncile în operaţiile lor curente şi nu doar riscurile specifice activităţii bancare clasice.Ca agenţi care operează pe diverse pieţe financiare, băncile se confruntă şi cu riscuri ce nu le sunt specific (de exemplu,riscul valutar),dar pe care trebuie să le gestioneze.

Prin managementul riscului bancar se urmăreşte:

-minimizarea cheltuielilor, a pierderilor;

-modificarea comportamentului funcţionarilor bancari;

-modificarea imaginii publice a băncii.

2ibidim

1.2.Riscul de lichiditate

Riscul de lichiditate constă în posibilitatea ca banca să nu-şi poată onora plăţile faţă de clienţi,ca urmare a devierii proporţiei dintre creditele pe termen lung şi creditele pe termen scurt şi a necorelării cu structura pasivelor băncii.

Plasamentele pe termen lung sunt în general mai mari decât resursele pe termen lung ale băncilor, din această cauză băncile se confruntă cu două situaţii delicate:

a. să nu-şi poată onora angajamentele pe termen scurt.