Piața financiară din Franța

Introducere și metodologie

Am ales să studiez evoluția pieței financiare franceze, deoarece aceasta este printre una dintre cele mai vechi la nivel european și global, piața financiară franceză își are începuturile la nivelul anului 1632.

Consider că aceasta este, și în perioada actuală, unul dintre actorii principali pe piața financiară europeană, ceea ce îi conferă o importanță semnificativă.

Aceste aspecte sunt surprinse în cele ce urmează prin operațiunile desfășurate în scopul creării unei piețe finaciare la nivel european, prin cooperarea celor din vestul Europei.

În cele ce urmează vom surprinde evoluția pieței financiare franceze, structura acesteia, precum și organismele care reglementează pozițiile și activitățile pe aceasta.

Materialele folosite pentru a completa studiul au fost cursuri din domeniu, articole de specialitate, precum și site-urile oficiale ale organismelor de pe piața financiară franceză.

Aspecte cronologice

Piața financiară este unul dintre membrii de seamă în dezvoltarea unei economii. La nivelul practicii internaționale, nu există o delimitare clară între sfera de cuprindere a pieței financiare și a pieței de capital.

Cele două concepte se întrepătrund și se completează reciproc, și se definește ca ansamblul de relații determinate de cererea și oferta de capital, pentru diferitele tipuri de plasamente, pe care le vom prezenta în continuare.

La nivelul economiei franceze, a existat o piață a aurului și a efectelor de comerț încă din perioada 1141. În 1719 s-a înființat prima bursă, John Law, iar în 1724, după eșecul acesteia, Bursa din Paris a fost obiectul unor reglementări regale. Activitatea acesteia a fost destul de modestă, cu o creștere treptată. Dezvoltarea și avântul acesteia au avut loc după anii 1978 prin anumite reforme care au adus avantaje fiscale și creștere a numărului titlurilor tranzacționate.

În perioada actuală, Bursa de la Paris este cunoscută sub numele de Euronext Paris, după fuzionarea burselor din Paris, Amsterdam, Lisabona și Bruxelles. Pe lângă aceasta, în Franța mai sunt organizate burse la Bordeaux, Lille, Lyon, Nancy și Nantes, dar peste 95% din tranzacțiile de pe piața franceză sunt realizate pe bursa pariziană, celelalte urmând aceleași aceleași reguli.

În ceea ce privește evoluția pieței financiare franceze, trebuie menționat că până în 1967 activau 7 burse de valori, fondate de agenți de schimb, acestea au format prin fuzionare Compania Națională a Agenților de Schimb, care în 1968 a fost transformată în Societatea Burselor Franceze.

În 1962 a fost introdus sistemul CAC ( Cotation Assistee en Contenu), care a permis unificarea burselor franceze și permite fiecărui membru al SBF să efecrtueze tranzacții on-line la Bursa de la Paris.

Funcționarea și supravegherea pieței bursiere

Funcționarea Bursei de la Paris este reglementată de Codul monetar și financiar francez, iar supravegherea operațiunilor este realizată de Ministerul de Finanțe, care poate delega diferite sarcini unor alte organizații specializate, după cum urmează.

Consiliul Burselor de Valori este organismul care efectuează controlul burselor, având la bază Legea privind Bursele de Valori. Este format din zece membri aleși de societățile de bursă, un reprezentant al societății cotate la Bursă și un reprezentat al serviciilor bursiere. Tot acest organism reglementează condițiile de admitere pe piața valorilor mobiliare și acordă licență companiilor de valori mobiliare.

Comisia Operațiunilor de Bursă este creată pentru a oferi protecție intereselor investitorilor. A fost fondată în 1967 și veghează la îndeplinirea standardelor referitoare la informațiile oferite de emitenți investitorilor, aprobă listarea oficială a titlurilor de valoare. De asemenea, controlează activitatea desfășurată și are dreptul de a aplica anumite sancțiuni membrilor care se abat de la reglementările sale, precum și sistarea sau retragerea de la listare a unor titluri.

Societatea Burselor Franceze reprezintă un alt organism autorizat cu supravegherea operațiunilor din piață, informarea investitorilor, verifică cererile și poate interzice tranzacționarea oricărei valori mobiliare.