Cuprins
- Cap. 1. Ce este si care este scopul tranzitiei?
- Cap. 2. Etapele tranzitiei de la economia centralizata la economia de piata
- 2.1. Constructia institutionala
- 2.2. Macrostabilizarea si ajustarea structurala
- 2.3. Modernizarea si dezvoltarea economica
- Cap. 3. Starea actuala a tranzitiei; dezvoltarea economica si modernizarea ca strategii integratoare ale tranzitiei
- 3.1. România si prima faza a tranzitiei
- 3.2. România si cea de a doua faza a tranzitiei
- 3.3. Dezvoltarea ca strategie a tranzitiei economice
- Cap. 4. Politica monetara, nucleul politicii de macrostabilizare
- 4.1. Orientari ale politicii monetare în România în perioada de tranzitie
- 4.2. Oferta de moneda în cadrul economiei în tranzitie
- 4.3. Cererea si solicitantii de moneda în economia în tranzitie
- Cap. 5. Situatia economica în tarile central si est europene
- 5.1. Strategiile de politica monetara în tarile în tranzitie din Europa Centrala si de Est
- Cap. 6. Concluzii
Extras din proiect
Cap. 1. Ce este si care este scopul tranzitiei?
Termenul tranzitie , ca si cel de reforma, a fost folosit deseori în ultimii ani, fara a se încerca o clarificare a sa din punct de vedere conceptual. Liderii de opinie au tendinta sa evite utilizarea lui. Unii merg pâna într-acolo încât considera ca nici nu se poate vorbi de un anumit tip de tranzitie, din moment ce tranzitia reprezinta un fenomen permanent în istorie. Asadar, actuala perioada nu poate fi numita de tranzitie, deoarece simpla mentionare a caracterului tranzitoriu nu ar diferentia-o cu nimic de celelalte perioade istorice.
Într-adevar, ceea ce diferentiaza perioadele istorice nu se limiteaza la tranzitia însasi, ci la continutul tranzitiei. Ceea ce numim tranzitie reprezinta trecerea de la o etapa la alta în cadrul aceluiasi tip de organizare economico-sociala. Continutul actualei tranzitii este trecerea de la economia centralizata la economia de piata. Atunci când ne referim la tranzitie, prima dimensiune pe care o avem în vedere este aceea a rolului statului. Esenta tranzitiei o constituie redefinirea rolului pe care îl detine statul în economie.
În legatura cu sensul tranzitiei, am precizat ca este legat de redimensionarea rolului statului. Aceasta ar fi, asadar, calea. Redimensionarea rolului statului nu reprezinta un scop în sine. Care este, asadar, obiectivul tranzitiei? Sau, altfel spus, care este barometrul dupa care apreciem în ce moment al tranzitiei ne aflam?
Despre obiectivul tranzitiei s-au afirmat multe lucruri. Unii analisti considera ca obiectivul tranzitiei îl constituie privatizarea. Altii sustin ca obiectivul vizeaza preponderenta sectorului privat, ceea ce, într-o anumita masura, coincide cu punctul de vedere anterior. Alte optiuni se refera la restructurarea economica sau la stabilizarea monetara. În cea mai mare parte, obiectivul se considera a fi de natura economica.
Exista si opinii care sustin ca tranzitia urmareste schimbarea mentalitatilor. Aceste opinii au în vedere o definire mai larga a tranzitiei dar dincolo de aspectele de natura economica, tranzitia ramâne un proces profund cultural.
În opinia lui Varujan Vosganian, obiectivul tranzitiei îl constituie redimensionarea pietei fortei de munca. În structura ocuparii trebuie evaluat, din punct de vedere calitativ, stadiul în care se afla tranzitia.
Evident ca în aceasta privinta nu exista repere absolute. Trebuie sa tinem seama de specificul economic si de mentalitati. Dincolo de acestea se contureaza însa anumite corelatii structurale pe care economia româneasca va trebui sa le respecte. Ele se refera la diminuarea fortei de munca ocupate în industrie si agricultura si la cresterea ponderii populatiei ocupate în sfera serviciilor. Aceste tendinte cuprind toate procesele asociate cu ideea de reforma: privatizarea, restructurarea, inovatia tehnologica, eficienta economica, emanciparea mentalitatilor, cresterea nivelului de trai, conservarea mediului si dezvoltarea durabila. Ele cuprind si componenta culturala, sociologica si demografica. Din aceasta decurg o noua structura a veniturilor si consolidarea clasei de mijloc. Putem afirma ca redimensionarea structurii fortei de munca reprezinta obiectivul cel mai complex si totodata cel mai semnificativ al tranzitiei. El nu intra în contradictie cu cealalta idee pe care am mentionat-o, cu privire la principalul instrument redimensionarea rolului statului ci apare ca o consecinta fireasca.
Redimensionarea pietei fortei de munca presupune reducerea numarului de salariati angajati în industrie si cresterea numarului celor din sfera serviciilor, inclusiv a celor financiare. Aceasta nu înseamna doar o reducerea activitatilor industriale, cât mai ales restructurarea lor. O astfel de evolutie necesita o schimbare de viziune fata de strategia actuala.
Preview document
Conținut arhivă zip
- Tranzitia la Economia de Piata.doc