Amenajarea Teritoriului Municipiului Piatra Neamț

1. DATE GENERALE JUDEŢUL NEAMŢ

1.1.CADRUL NATURAL

Suprafaţa - 589.614 ha din care:

- agricolă-283.789ha(arabil-170.473ha;păşune-39.394 ha; fâneţe - 40.108 ha; livezi - 2.703 ha)

- păduri - 261.330 ha

- ape, bălti - 10.374 ha

- alte suprafeţe - 34.122 ha

Aşezare

Cu un teritoriu în suprafaţă de 5.896 km2, judeţul Neamţ este situat în zona central-vestică a Moldovei. Prin amplasarea sa, judeţul Neamţ se învecinează:

- la nord cu judeţele Suceava şi Iaşi

- la est cu judeţele Iaşi şi Vaslui

- la sud cu judeţul Bacău

- la vest cu judeţele Harghita şi Suceava

Reprezentând 2,5% din suprafaţa totală a ţării, respectiv locul 18, încadrându-se în categoria judeţelor mici, este străbătut de cursul mijlociu al râurilor Bistriţa şi Siret.

Partea de est a judeţului este strabătută de magistrala rutieră şi feroviară care face legătura Capitelei ţării cu nordul Moldovei, iar ramificaţiile acesteia spre vest asigură legătura cu zona Ardealului.

Geologia

Evoluţia în decursul erelor geologice a dus la existenţa în prezent a trei unităţi morfostructurale cu alcătuire geologică:

- unitatea montană cristalino – mezozoică

- unitatea subcarpatică neogenă

- unitatea de platformă de vârstă mai recentă

Relieful

Relieful are în ansamblu aspectul unui amfiteatru natural, cu faţada orientată spre est: partea vestică o formează culmile înalte ale munţilor (800 - 1907 m), după care urmează treptele descrescătoare ale dealurilor subcarpatice (500 - 700 m), de podiş (400 - 450 m) şi luncile joase (100 - 200 m). Munţii, cu o suprafaţă de 2653 km2, reprezintă 45% din suprafaţa totală a judeţului, iar dealurile şi podişurile 55%, cu o suprafaţă de 3245 km2.

Munţii au forma unor culmi şi platouri cu vârfuri izolate, puternic fragmentaţi de văi adânci, incluşi în întregime Carpaţilor Orientali- grupa munţilor Bistriţei Moldoveneşti şi cuprind: munţii Bistriţei, Ceahlău, Hăşmaş, Tarcău şi Stânişoarei.

Dealurile subcarpatice formează o fâşie continuă de la nord la sud, lată de 15 km incluzând depesiunile subcarpatice Neamţ, Cracău - Bistriţa şi Tazlău ce se individualizează ca nişte câmpii colinare de-a lungul văilor, intens cultivate.

Culoarele de vale ale Siretului, Bistriţei şi Moldovei ocupă un loc aparte în relieful judeţului având aspectul unor câmpii largi terasate, dezvoltate la o altitudine de 180-200 m.

Clima

Întâlnim două tipuri de climă aproximativ în proporţii egale: în jumătatea vestică un climat specific montan, iar în restul teritoriului un climat temperat continental puternic influenţat de masele de aer din est.

Reţeaua hidrografică

Judeţul Neamţ dispune de importante resurse de apă de suprafaţă şi subterane.

- Ape de suprafaţă - întreaga reţea hidrografică ce drenează teritoriul judeţului aparţine râului Siret şi principalilor săi afluenţi Bistriţa şi Moldova la care se adaugă râurile Ozana, Cracău, Tarcău, Cuiejdi.

- Ape subterane - Regimul şi răspândirea lor sunt determinate de condiţiile structural - litologice şi de etajarea principalelor condiţii fizico - geografice, cele mai bogate pânze freatice fiind cuprinse în complexul luncilor şi teraselor râurilor Siret, Moldova, Bistriţa, Cracău, Ozana.

- Lacuri - Lacurile constituie un element nou în peisajul geografic al judeţului având nivelul influenţat de regimul de funcţionare al hidrocentralelor, ele se desfăşoară pe valea Bistriţei: Izvorul Muntelui, Pângăraţi, Vaduri, Bâtca Doamnei.

Lungimea totală a râurilor ce traversează judeţul Neamţ este de peste 2000 km. Dintre acestea, Bistriţa are 118,0 km, Moldova 70,0 km, Cracău 58,0 km, Ozana 54,0 km, Siret 42,1 km.

Din punct de vedere al debitelor, cele mai importante râuri ale judeţului sunt Siret, Moldova şi Bistriţa. Din punct de vedere al regimului de alimentare, apele subterane au o pondere de 15-30%, iar cele din topirea zăpezii între 30-40%.