Cuprins
- I. Prezentare Generala:Valea Jiului 3
- I.1. Atractii turistice in Valea Jiului 4
- I.2. Prezentarea judetului Hunedoara 4
- I.2.a. Asezarea geografica 4
- I.2.b. Resurse naturale 4
- I.2.c. Valorificarea capacitatilor de productie 5
- I.2.d. Prioritati ce se vor avea in vedere strategia de dezvoltare si amenajare a teritoriului judetului Hunedoara 5
- I.2.e. Ocrotirea Sanatatii 6
- I.2.f. Industria 6
- I.2.g. Agricultura si silvicultura 6
- I.2.h. Activitatea de transport 7
- I.2.i. Populatia 7
- I.3. Petrosani 8
- I.4. Aninoasa 9
- I.4.a. Obiective turistice 9
- I.4.b. Oportunitati de afaceri 10
- I.4.c. Asezarea geografica 10
- I.5. Uricani 10
- I.5.a. Pozitia geografica 10
- I.5.b. Relieful 10
- I.5.c. Suprafata 10
- I.5.d. Cai de acces 11
- I.5.e. Utilitati 11
- II. Zonele defavorizate in Valea Jiului 12
- III. Disfunctionalitati in Valea Jiului 16
- III.1. Impactul activitatii miniere asupra mediului 16
- III.1.a. Poluarea solului 16
- III.1.b. Deseurile 16
- III.1.c. Degradarea solului 17
- III.1.d. Emisiile de gaze 17
- III.1.e. Apele 17
- III.2. Poluarea din Valea Jiului si efectele acesteia 18
- III.2.a. Aerul 19
- III.3. Efectele poluarii asupra organismului uman 19
- III.4. Concluzii 20
- IV. Strategia de dezvoltare a Vaii Jiului 21
- IV.1. Influenza reducerii activitatii 21
- IV.2. Obiectivul principal 21
- IV.3. Obiectivele specifice 21
- IV.4. Mijloacele de atingere a obiectivelor specifice 21
- IV.5. Actiuni imediate pentru anul 2002 23
- IV.6. Actiuni pe termen mediu pentru peritada 2002/2005 23
- IV.7. Actiuni in perspectiva anului 2010 24
Extras din proiect
I.PREZENTARE GENERALA. VALEA JIULUI
Valea Jiului este principala poarta de intrare in Parcul National Retezat si accesul in muntii Parang, Retezat si Valcan.
Valea Jiului este o regiune turistica accesibila pentru toate buzunarele. Arealul turistic Valea Jiului este o regiune relativ nedescoperita. Datorita locatiei geografice si a contextului socio-economic, regiunile montane si fondul frostier nu au suferit in aceeasi masura efectele transformarilor antropice precum majoritatea statiunilor turistice europene. Prin contrast, aici se mai pot descoperi inca pesteri, se pot face drumetii netulburate de zgomotoasele convoaie mecanizate populate de amatorii de picnic, se pot explora trasee montane virgine si se pot descoperi stanci pentru catarat "necucerite" inca. Asta ca sa nu mai vorbim despre bogatia faunei: intreaga zona este "innobilata" de prezenta ursului brun, caprei negre, mistretului si lupului.
Aninoasa
Banita
Lupeni
Petrila
Petrosani
Uricani
Vulcan
VALEA JIULUI
Zona Parang este deosebit de frumoasa cu vedere spre muntii Retezat, Valcan si Sebes, avand o creasta transversala cu varfuri de 2073,6 m, Parangul Mic; 2460 m, Carja si 2518 m, Parangul Mare; varful Bobea, 1850 m. La poalele Muntilor Parang se afla varful Rusu (1168 m).
I.1.ATRACTII TURISTICE IN VALEA JIULUI
Statiunea montana Straja
Zona Straja se inscrie ca o mare complexitate si atractivitate peisagistica in structura si valoarea potentialului turistic, intrunind toate calitatile unei excelente statiuni de iarna. Zona turistica Straja este situata in inima Masivului Vulcan, la circa 20 km de Petrosani. Complexul turistic este amplasat la o altitudine de 1380 m, varful Straja avand o inaltime de 1445 m.Exista cinci partii pentru practicarea sporturilor de iarna:
-Partia Comexim, 650 m lungime si 145 diferenta de nivel;
-Partia Platoul Constantinescu, 1742 m lungime si 364 diferenta de nivel;
-Slalom urias , 1269 m lungime si 320 diferenta de nivel;
-Platoul Soarelui, 700 m lungime;
-Slalom Special, 519 m lungime si 163 diferenta de nivel,ultimele doua partii avand instalatii de nocturna.
I.2.Prezentarea judeţului Hunedoara
I.2.a.Aşezare geografică
Judetul Hunedoara este situat in partea central-vestica a Romaniei si este intersectat de paralela 46 latitudine sudica si meridianul 23 longitudine estica. Se invecineaza cu judetele: Arad, Alba, Vilcea, Gorj, Caras-Severin, Timis si Bihor.
Relieful judetului este accidentat si variat, predominant muntos cu înaltimi ce coboara de la 2.500 m in sud (Muntii Retezat - Parang, la 200 m in valea Muresului. Intre masivele din sud ale Muntilor Retezat, Parang si Surianu si cele din nord ale Muntilor Poiana Ruscai si Muntilor Metalici se gasesc depresiuni cu sesuri si terase inalte, iar de-a lungul Muresului o zona depresionara mai larga. Reteaua hidrografica a judetului este vasta si complexa. Muresul strabate judetul si are ca principali afluenti Streiul, Rau Mare si Cerna. Partea de sud a judetului este drenata de Jiul de Est si Vest, iar partea de nord de apele Crisului Alb.Lacurile numeroase, sunt mai ales de origine glaciara anume in Retezat - Tau Mare, Tau Mic, Tau Portii, Bucura, Zanoaga, Tau Negru, Judete, Slaveiul, Stanisoara, Tapului, Galesul; in Parang - Galcescu, Rosiile, Zavoaiele, Mandra, Denes etc si din Surianu - Iezerul Mare si Iezerul Mic, lacuri care contribuie la pitorescul alpin al judetului. Importante sunt si lacurile antropice Cincis si Valea de Pesti.
I.2.b.Resurse naturale
Zacaminte de carbuni : Huila in bazinul Petrosani (la Lupeni, Uricani, Vulcan, Aninoasa, Petrila, Lonea, Paroseni, Dilja, Barbateni, Livezeni);
Carbune brut in bazinul Tebea;
Zacaminte de fier : Muntii Poiana Rusca (Ghelari, Teliuc si Vadu Dobrii) si Muntii Zarand (Ciungani - Cazanesti);
Minereuri auro-argintifere: Muntii Metalici (Musariu, Gura Barza, Brad, Certej, Sacaramb);
Pirite cuprifere: Deva
Minereuri complexe neferoase: Muntii Metaliferi (Baita, Sacaramb, Hondol, Magura-Toplita), Muntii Poiana Ruscai (Muncelu Mic) si Muntii Zarand (Ciungani, Cazanesti, Almas Saliste);
Bauxita: Ohaba-Ponor;
Bentonita talc: Lelese, Cerisor
Dolomita: Teliuc, Zlati
Gips : Calanu Mic
Nisipuri cuartoase: Baru, Uricani
Calcar: Craciunesti, Ardeu, Roscani, Lapugiu, Zlasti, Banita Travertin Carpinis, Bampotoc, Geoagiu
Marmura: Alunis si Luncani
Bioxid de carbon: Ocolisu Mare
Ape minerale si termale: Boholt, Bacaia, Geoagiu, Vata si Calan
Andezit si andezite dacice
Preview document
Conținut arhivă zip
- Amenajarea Teritoriului - Valea Jiului - Zona Defavorizata.doc