Analiză din punct de vedere al pădurii și produselor pădurii - Județul Argeș

PREZENTARE :Judetul Arges e situat in partea central sudica a Romaniei pe cursul superior al raului Arges. Este limitat de judetele Sibiu si Brasov la nord, Teleorman la sud, Dambovita la est, Valcea si Olt l vest. Intre aceste limite are o suprafata de 6826 kmp (2,9% din teritoriul tarii) si o populatie de 672 000 locuitori. Principalele orase din judet sunt: Pitesti (resedinta de judet, 185 000 locuitori), Campulung, Curtea de Arges, Colibasi, Mioveni, Costesti, Topoloveni. Relieful este reprezentat de trei mari unitati naturale si anume treapta montana cu subunitatile: Muntii Fagarasi (vf. Moldoveanu - 2544 m - cel mai inalt varf din Romania, vf. Negoiu - 2535 m), Leaota, Piatra Craiului, Iezer-Papusa (2462 m), Ghitu, Fruntii. Unitatile intermediare de deal si de podis sunt reprezentate de Subcarpatii Getici si de Podisul Getic (Candesti, Cotmeana). In ultima treapta cea de campie se inscriu campiile Gavanu Burdea si Campia Pitestiului. Clima este temperat continentala diferentiata in functie de relief cu temperaturi medii anuale cuprinse intre -2 (zona montana inalta) si 10 grade (zonele joase de campie). Precipitatiile asemenea temperaturilor sunt repartizate neuniform cu valori mai mari in zona montana ce scad inspre zonele joase. Vanturile dominante sunt cele de vest si nord-vest. Hidrografia este tributara colectorului principal si anume Argesul care colecteaza direct sau indirect cea mai mare parte a raurilor de pe teritoriul judetului. Principalele rauri sunt: Valsan, Raul Doamnei, Raul Targului, Vedea, Cotmeana, Teleorman, Neajlov, Budisteanca, Bratia, Bughea, Rancaciov, Carcinov. Lacurile glaciare din munti sunt de asemenea prezente, dintre acestea ramarcandu se: Capra, Caltun, Paltinu, Buda, Podu Giurgiului.

1.STRUCTURA FONDULUI FORESTIER

Păduri – recoltări (mii m3 brut)

Nr. crt Locul de recoltare Răşinoase Fag Stejar Alte specii tari Alte specii moi Total

1. Păduri proprietate publicã a statului 96,1 181,0 48,4 29,9 12,10 367,5

2. Păduri proprietate publicã a unităţilor 0,6 2,1 0,4 0,4 0,2 3,7

3. Păduri proprietate privatã 56,4 47,3 0,5 2,8 0,7 107,7

4. Vegetaţie forestierã din afara FFN - 3,0 0,3 0,8 1,0 5,1

TOTAL 133,8 480,6 161,9 104,4 37,6 918,3

Judetul Arges ocupa locul II pe tara in ceea ce priveste suprafata de paduri si alte terenuri cu vegetatie forestiera :289948 ha (42.5% din suprafaţa sa totală) 95% din păduri se află în zona de munte şi deal.Întregul se completeaza cu aurul verde - padurile si vegetatia forestiera, ce coboara de pe culmile muntilor în zona deluroasa, uneori chiar pâna în câmpie, adapostind o fauna diversa. Ca sistem biologic productiv, acestea furnizeaza materia prima necesara industriei lemnului, constituie o importanta sursa de energie si în acelasi timp au capacitatea de regularizare atmosferica si hidrica a biosferei .

Dispunerea reliefului pe trepte hipsometrice si etajarea corespunzatoare a tipurilor principale de soluri din cuprinsul judetului determina,in functie de variatia temperaturii cu altitudinea,o evidenta zonalitate pe verticala a vegetatiei.Astfel se disting mai multe zone bioclimatice,care se muleaza pe treptele principale de relief sub forma unor braie orientate de la vest la est,dominate de un anumit tip de vegetatie lemnoasa sau ierboasa.In regiunea muntoasa din nordul judetului se pun astfel in evidenta doua zone de vegetatie:zona pajistilor si tufarisurilor alpine si zona padurilor montane.

1. ZONA PAJISTILOR SI TUFARISURILOR ALPINE:se desfasoara deasupra limitei superioare a padurilor de conifere,fiind caracterizata printr-o vegetatie specifica de tufarisuri taratoare si pajisti de ierburi scunde.De aici a provenit denumirea de “gol alpin”.Acest termen e sinonim cu cel de “munte”care in acceptia locala reprezinta muntele in adevaratul sens al cuvantului,adica domeniul de pasunat pentru turmele de oi.Prin contrast,ceea ce se afla in afara acestuia,la altitudini mici,capata alte functii economice legate de prezenta padurii .Dupa repartitia de altitudine,a anumitor specii alpine,indicatoare ale conditiilor pedoclimatice,vegetatia este diferentata in doua etaje:alpin superior si alpin inferior sau subalpin.

1.1.Etajul alpin superior ocupa varfurile muntilor inalti,incepand de la 2200-2300 m altitudine pe versantul sudic si de la 2000-2100 m pe versantul nordic.Se extinde in lungul crestei Fagarasului,intre varfurile Mazgavu si Lutele,precum si pe culmea inalta a Masivului Iezer.In cuprinsul acestui etaj se deosebesc trei formatii pricipale de pajisti alpine:

a)pe varfurile,pe crestele inalte si in circurile glaciare din Muntii Fagaras si Iezer se intalnesc plante pioniere pitice de origine arctica-alpina,asemanatoare celor din tundra.Acestea se instaleaza pe terenuri greu accesibile si sunt reprezentate prin plante cu tufe mici,dispuse in rozeta si in pernite,strans legate de sol si cu radacinile adanc infipte in crapaturile stancilor.Pe terenurile silicioase aceste plante formeaza mici palcuri razlete,ca de pilda salcia pitica,mierluta pitica,ochii sarpelui,garofita pitica.Pe terenurile calcaroase din Piatra Craiului,acestea gasesc conditii microclimatice mai prielnice si sunt mai bogate in specii ca:argintica,lana caprelor,salcia pitica de calcare,toporasul alpin,ghinturica.

b)pe creste si pe coastele repezi,de obicei umbrite si umede,cu expozitii nord-vestice si nord-estice,pajistile alpine sunt dominate de rugina care coboara adesea si in etajul subalpin.

c)pe podurile inalte,pe spinari si coaste domoale specifice culmilor greoaie din Muntii Fagaras si Iezer au o larga raspandire pajistile din rogoz rosu ,zis si coarna.Aceste pajisti alpine tipice ocupa in Muntii Fagaras sute de hectare,fiind cele mai intinse din toti Carpatii nostri.

1.2.Etajul alpin inferior se intalneste deasupra limitei superioare a padurii incheiate de molid,formand un brau lat,cu contur neregulat,mai ales pe flancul sudic al Muntilor Fagaras,apoi pe ambii versanti ai Muntilor Iezer si Piatra Craiului,precum si pe culmile inalte ale Leaotei.Pe versantul nordic,mai rece,acesta incepe de la circa 1600 m si urca pana la 2100-2200 m,iar pe versantul sudic,mai cald,se extinde de la 1700-1800 m si pana la 2200-2300 m altitudine.Pajistile din acest etaj in special pe terenurile unde tufarisurile au fost defrisate cu scopul extinderii pasunii,constituind o baza pretioasa pentru pastoritul de vara.Acestea sunt dominate de graminee alpine scunde,dintre care cele mai caracteristice sunt:parusca,iarba stancilor si teposica.Printre acestea cresc diverse plante cu flori cum sunt:scrintitoarea,ridichioara,vioreaua de munte.Vegetatia specifica a etajului subalpin o constituie tufarisurile taratoare,care ocupa inca intinderi destul de mari in muntiii judetului Arges cu exceptia Masivului Leaota.Se remarca ,mai intai tufarisurile de jneapan,cunoscute sub denumirea de jnepenisuri.Acestea se intalnesc ma ales pe versatii nordici umbriti ,cu umiditate ridicata,la altitudini de 1700-1900 m.In Muntii Iezer sunt caracteristice jnepenisurile de talie mare care formeaza covoare compacte pe piscurile si in caldarile salbatice ale versantului nordic ,contribuind la fixarea grohotisurilor.In Muntii Fagaras au fost mai mult defrisate ,gasindu-se in special in caldarile de la obarsia raului Doamnei si Valsanului.Intre tufele de jneperi se intalnesc o vegetatie insotitoare formata din ienupar pitic,afin,arin de munte.Un aspect deosebit prezinta zimbrul,relict glaciar care apare fie sporadic,fie sub forma de statiuni atat in Muntii Fagaras(pe vaile raurilor Capra,Zirna)cat si in Iezer(pe piscurile Boarcasului,Coltii lui Andrei,in valea Iezerului Mare).O nota aprte o dau in peisajul muntilor tufarisurile de smardan sau bujorul de munte,care insotesc de regula jneapanul,dar urca si singur mult mai sus,pana la 2200-2300 m si chiar pana la 2400 m altitudine in Muntii Fagaras .