Apa. Interacțiunea cu celelalte componențe ale mediului. Probleme hidrice de mediu. Hazardele hidrografice

I. Introducere. Aspecte privind problematica studiata.

Dezastrul natural este, fara indoiala, un fenomen cu impact major asupra unei societatii de o anumita dimensiune. In privinta scarii dimensiunii afectate de un dezastru, aceasta poate oscila intre nivelul personal sau familial (un fenomen poate reprezenta un dezastru pentru o persoana, in sensul ca aceasta nu poate sa faca fata cu mijloace proprii) si nivelul global, planetar. Cele mai mediatizate sunt dezastrele la scara nationala sau regionala, cum ar fi cutremurele care au afectat Turcia si Grecia 1999 sau ciclonii tropicali care afecteaza anual tarile din Marea Caraibelor si din Golful Mexic.

Din perspectivele teoriei sistemelor, pagubele produse de riscurile si dezastrele naturale sunt rezultatul interactiunii dintre trei sisteme principale si mai multe subsisteme: mediul fizic terestru (clima, ape etc.), populatie (clase sociale, rase, culturi etc.) si mediul construit (cladiri, poduri etc.). se evidentiaza asadar trei etape in evolutia unui fenomen natural ce are potentialul sa genereze consecinte negative: etapa de hazard, apoi apare riscul ca acesta sa afecteze un areal vulnerabil si in final, se poate ajunge la dezastru.

Cu alte cuvinte, caracteristicile de hazard exista inca din faza initiala. Atunci cand fenomenul este pus in relatie cu societatea, cu consecintele pe care le pot avea, vorbim deja de risc iar impactul cu societatea, care poate conduce la dezastru, reprezinta faza de apogeu a unui fenomen extrem. In final, se aunge in faza post-impact care este, din mai multe puncte de vedere, la fel de importanta. Sorin cheval comapara hazardul cu cauza iar riscul cu consecinta aratand ca: „hazardul (cauza) reprezinta o amenintare potentiala pentru societatea umana si valorile ei iar riscul (efectul) este probabilitatea ca un anumit hazard sa se produca”. Hazardul seismic sau atmosferic poate exista intr-o regiune nelocuita, dar riscul se realizeaza numai acolo unde exista oameni si bunuri construite de acestia.

Hazardele hidrografice sunt fenomene naturale, ce implica existenta apei, care au o influenta negativa directa asupra vietii oamenilor, asupra societatii si a mediului inconjurator, in ansamblu. Cunoasterea acestor fenomene permite luarea unor masuri adecvate pentru limitarea efectelor – pierderi de vieti omenesti, pagube materiale si distrugeri ale mediului – si pentru reconstructia regiunilor afectate.

Ridicarea nivelului Oceaului planetar este legata de tendinta generala de incalzire a climei si reprezinta un hazard global, de lunga durata, cu numeroase consecinte grave pentru zonele de coasta. Aceasta ridicare este datorata aportului tot mai mare de apa dulce de pe continente, provenita din topirea ghetarilor si din apele subterane utilizate de om pentru irigatii.

Masuratorile precise efectuate de oamenii de stiinta au pus in evidenta ca in ultimul secol ridicarea niveluilui Oceanului Planetar a fost in medie de 1–1,5 mm pe an. Pana in anul 2030 aceasta ridicare va inregistra valori de 10-30 cm , determinand intensificarea proceselor de abraziune, retragerea coastelor si acoperirea cu apa a unor suprafete joase.

Ridicarea nivelului Oceanului Planetar reprezinta un pericol important pentru activitatile umane din lungul coastelor, fiind amenintate poduri, asezari, instalatii portuare si cai de comunicatie.Potrivit unor aprecieri, cresterea Oceanului Planetar cu numai cativa metri ar duce la acoperirea de catre ape a multor mari orase ale lumii, precum si importante suprafete de teren cu alte utilizari. Se apreciaza ca, in prezent, acest fenomen este evident, scufundarea orasului-muzeu Venetia, de pilda, fiind datorata, pe langa alti factori, si acestui fenomen.