Bazele geografiei fizice - Municipiul Buzău

I Asezarea si pozitia geografica

Judeţul Buzău este situat in partea de sud-est a ţării si se învecinează cu judeţele Braşov si Covasna la nord-vest, Vrancea la nord-est, Brăila la est, Ialomiţa si Ilfov la sud, Prahova la vest. Buzaul ocu¬pa cea mai mare partea bazinului hidrografic al râului cu acelaşi nume, cu¬prinzând toate formele de relief: munţi in partea de nord, câmpie la sud, iar intre acestea aflandu-se zona colinara subcarpatica.

Municipiul Buzau, resedinta judetului cu acelasi nume, este determinat de coordonatele 45°09" latitudine nordică, şi 25°5" longitudine estică, ocupând o suprafaţă totală de 81,3 km2.

Buzaul este situat in zona de contact dintre Subcarpatii de Curbura si Campia Romana si face parte din centura pericarpatica de orase.

Pozitia sa geografica – la iesirea raului Buzau dintre dealurile subcarpatice, la punctual de intalnire al unor importante drumuri comerciale care uneau puternicul centru mestesugaresc si negustoresc la Brasovului cu porturile dunarene (Braila, Galati) si Moldova – au facut ca orasul Buzau sa cunoasca o dezvoltare rapida, devenind un important centru economic in aceasta parte a tarii.

Cadrul geografic apropiat cuprinde teritorii variate sub aspect fizico si economico-geografic si influenteaza in mare masura functiile orasului.

Spre nord si nord-vest apare o rama de dealuri cu inaltimi cuprinse intr 500-700 m, iar spre nord-est campia piemontana a glacisurilor subcolinare, 120-300 m, coboara in panta lina dinspre nord spre sud,iar in partea de est a orasului se afla lunca raului Buzau, iar in sud Campia Buzaului.

In apropierea orasului Buzau se afla si insemnate resurse ale subsolului precum: petrol, gaze de sonda, carbuni (lignit), piatra de constructie, etc.

II Unitati majore de relief

Suprafata judetului Buzau se desfasoara pe trei mari trepte de relief - munti, dealuri si campie ce coboara din varfurile inalte ale Penteleului pana in Baragan. Fiecare din aceste trepte sunt, la randul lor, foarte variate in privinta formelor, determinand diferentierea mai multor subunitati.

Cele trei trepte de relief, la cadrul redus al judetului, pot fi socotite in acelasi timp si zone, intrucat intre ele se extind, incepand de la nord spre sud, una in continuarea celeilalte. Intre zona subcarpatica si cea de campie se individualizeaza si o fasie de tranzitie, formata din glacisuri si piemonturi.

Zona de munte, este formata din munţii Buzăului si Vrancei, componenţi ai Carpatilor de Curbura. Munţii Buzăului, aflaţi in cea mai mare parte pe teritoriul judeţului, sunt constituiţi din cinci masive: Penteleu, Podu Calului, Siriu, Monteoru si Ivanetu.

Zona de deal, este cunoscuta sub numele de Subcarpatii Buzăului, fiind formata dintr-o succesiune de dealuri si depresiuni, iar altitu¬dinea culmilor variază intre 400 si 800 metri. Delimitarea dintre zona muntoasa si cea subcarpatica se face printr-o denivelare de circa 200 m bine marcata intre Sibiciu si Lopatari; pe aceasta distanta, ca si spre Bisoca se observa un culoar de contact.

Zona de câmpie. Cuprinde terenul dintre 40 si 100 m altitudine. Trecerea de la zona deluroasa se face lent la est de Buzău si brusc la vest de acest rau. Pe un fundament dur,ce se găseşte mai ales in zonele inalte, s-au depus,d-ea lungul timpului,sedimente aduse de ape: bolovanis, pietriş, argile, mame, nisip, precum si loessul transportat de vânt sau cernoziomul provenit din putrezirea plantelor si animalelor in amestec cu loessul.

III Relieful

Relieful din zona orasului Buzau este rezultatul unei evolutii indelungate, determinate de contradictiile dintre factorii interni si externi ai scoartei Pamantului.

Sub aspectul morfometric microrelieful cartat in limitele orasului Buzau apare ca un relief plan-intins, care inclina foarte usor de la nord-vest spre sud-est. Altitudinea medie este de 95-96 m in partea centrala a orasului (95 m in fata Palatului Comunal si 96 m in piata Lt. Godeanu)

Altitudinile cele mai mari se inregistreaza in partea nord-vestica a orasului, atingand 101 m in strada Rascoalei (Cartierul 23 August) si 100,2 m la policlinica. Altitudinea scade treptat, aproape neobservat catre sud-sud-est, unde se inregistreaza valori de circa 90 m (88 m altitudine absoluta la capatul strazii Dorobanti, langa cantonul C.F.R., pe linia Buzau-Ramnicu Sarat si 91 m in cartierul Mihai Viteazu). Diferenta de nivel mica (10 m) pe o distanta de 4 km ilustreaza energia foarte mica a reliefului (2,5 – 3 m la mie).

Din punct de vedere genetic, relieful este reprezentat de conul de depunere, terasele si albia majora a raului Buzau (fig. 1).