Cuprins
- Cuprins pag.1
- Bazinul hidrografic Arges. Harta unitatilor de relief pag.2
- Istoricul cercetarilor pag.2
- Scopul lucrarii pag.2
- Metode si materiale folosite pag.2
- Aspecte generale pag.2
- Relief pag.3
- Utilizarea terenului si vegetatia pag.3
- Geologie pag.3
- Clima pag.3
- Fauna pag.4
- Hidrografie pag.4
- Sursele si resursele de apa pag.4
- Reteaua hidrografica a raului Arges pag.4
- Delimitarea administrativa si caracteristicile demografice pag.6
- Precipitatiile medii anuale pag.7
- Scurgerea medie anuala pag.7
- Temperatura medie anuala a aerului pag.7
- Impactul lucrarilor asupra mediului pag.8
- Caracteristici hidrologice pag.8
- Bilantul hidrologic si scurgerea medie pag.8
- Repartitia scurgerii in timpul anului pag.9
- Scurgerea si debitele maxime pag.9
- Scurgerea si debitele minime pag.10
- Temperatura apei pag.10
- Fenomenele de inghet pag.10
- Scurgerea solida pag.11
- Particularitatile hidrochimice pag.11
- Concluzii pag.11
- Bibliografie pag.12
Extras din proiect
Bazinul hidrografic Arges
(S=12550 km2; L=340 km; Q=64m3/s)
Istoricul cercetarilor: Cercetari importante despre raul Arges si amenajarea hidroenergetica a acestuia ii apartin lui Paul Solacolu. Primele studii ale lui Paul Solacolu privitoare la bazinul râului Argeș au fost elaborate în 1953, când s-a ocupat de schema hidrotehnică a bazinului, pentru irigarea unei suprafețe de 50.000 ha. Spre deosebire de studiile elaborate anterior, care se concentraseră exclusiv asupra unor folosințe izolate, legate fie de valorificarea potențialului hidroenergetic, fie de alimentarea cu apă a capitalei, studiul lui Paul Solacolu, chiar dacă se concentra asupra utilizării apelor pentru agricultură, era una dintre primele lucrări care se preocupa de problema utilizării în scopuri multiple a resurselor Argeșului. Au urmat studiile legate de soluționarea problemelor hidrotehnice ale Capitalei, care au constituit totdeauna o parte de importanță deosebită din studiile legate de bazinul Argeșului. Alte cercetari importante si foarte exacte despre raul Arges au fost realizate de I. Ujvari, in urma unei documentatii adecvate. Cercatari mai noi despre acest rau au mai efectuat si Otto Breuer, Mihai Cojocar sau Octavian Cocoș
Scopul lucrarii: Realizarea unui studiu de specialitate despre raul Arges, necesar pentru lucrarile practice de hidrologie.
Materiale si metode folosite: I. Ujvari – “ Geografia apelor Romaniei ”, imagini si tabele preluate din studiul autorului.
Aspecte generale
Bazinul hidrografic Arges este situat in sudul Romaniei si este delimitat la nord de Muntii Fagaras si la sud de fluviul Dunarea. Bazinul hidrografic Arges se invecineaza la nord si vest cu bazinul hidrografic Olt, la vest cu bazinul hidrografic Vedea si la est cu bazinul hidrografic Ialomita. Este situat intr-o regiune foarte bine populata (peste 3,3 milioane locuitori in zonele urbane si rurale) si dezvoltata (industrie, agricultura, paduri si resurse naturale) din tara. Bazinul Arges este unul dintre cele mai importante bazine hidrografice din Romania datorita potentialului foarte ridicat de producere a energiei si alimentare cu apa (pentru industrie, irigatii, populatie, incluzand capitala - Bucuresti care este situata in acest bazin). De asemenea, acest bazin este unul dintre cele mai bine echipate bazine hidrografice din tara avand un mare numar de lacuri de acumulare cu folosinte complexe (producerea de energie, atenuarea viiturilor, alimentari cu apa), de derivatii bazinale si interbazinale, de regularizari, de indiguiri, de prize de apa si altele. Din punctul de vedere al gospodaririi resurselor de apa, bazinul hidrografic Arges se afla in subordinea Directiei de Apa Arges - Vedea a Administratiei Nationale “Apele Romane”.
Relief
Bazinul hidrografic Arges este caracterizat printr-o mare diversitate de forme de relief, de la campii (repezentand 64% din suprafata bazinului) la dealuri (28%) si munti (8%), dupa cum urmeaza:
Campii joase, pana la 100 m altitudine; Campia Dunarii, Argesului si Dambovitei situate in partea de sud a bazinului.
Zona de deal cu altitudini intre 600 m si 1200 m; Piemont Getic in partea centrala a bazinului.
Zona de munte cu altitudini pana la 2500 m: Muntii Fagaras in partea de nord, Muntii Piatra Craiului in partea de nord est si Muntii Bucegi in partea de vest a bazinului.
Utilizarea terenului si vegetatia
In bazinul hidrografic Arges, utilizarea terenului nu este uniform distribuita datorita diversitatii formelor de relief, cuverturii vegetale si dezvoltarii economice. In prezent, suprafata bazinului este:
• 27% acoperita cu paduri
• 62% utilizata in agricultura: culturi cerealiere, legumicole, fructifere, fanete si pasuni si cresterea animalelor
• 11% ocupata de localitati si ape (rauri, lacuri si acumulari).
In concordanta cu formele de relief ale bazinului, se intalneste vegetatia de stepa in zonele de campie si in general, padurile de foioase si conifere, si unori combinatii, depinzand de altitudine acopera zonele de deal si munte.
Geologie
Rocile cristaline si calcaroase sunt predominante in masivul nordic al Muntilor Fagaras, in timp ce in masivul sudic predomina micasisturile, amfibolite si gresii. O mare diversitate de roci sedimentare (argila, calcar, nisip si pietris) pot fi intalnite in zonele de deal si campie ale bazinului (asa numitele “depozite de Candesti” si “depozite de Fratesti”).
Clima
In bazinul hidrografic Arges, clima este temperat-continentala, rece si ploioasa in zonele de munte (cu pierderi mici prin evaporatie), uscata si calduroasa in zonele de campie (cu pierderi semnificative prin infiltratie si evaporatie).
Preview document
Conținut arhivă zip
- Bazinul Hidrografic Arges.docx
- Bazinul Hidrografic Arges.pptx