Cuprins
- INTRODUCERE
- CAP. I. CADRUL NATURAL CA PREMISĂ PENTRU DEZVOLTAREA LOCALĂ.
- I. 1 Privire generala
- I. 2 Cadrul natural
- I 2.1 Substratul geologic: litologie şi structură.
- I.2.2 Relieful.
- I.2.3 Clima.
- I.2.4 Apele.
- I.2.5 Vegetaţia, fauna şi solurile.
- I. 3 Favorabilităţi şi restrictivităţi pentru dezvoltarea locală durabilă în Bazinul Vulcanei.
- CAP. II. IMPLEMENTAREA UNOR PROIECTE DE DEZVOLTARE DURABILĂ A AŞEZĂRILOR DIN BAZINUL VULCANEI
- II. 1 Planul naţional de dezvoltare şi programele operaţionale
- II. 2 Programul Operaţional Regional (POR)
- II. 3 Strategii de dezvoltare locală ale comunelor din aria bazinului Vulcanei
- II. 3. 1 Comuna Vulcana Pandele
- II. 3. 2 Comuna Vulcana Băi
- BIBLIOGRAFIE
Extras din proiect
INTRODUCERE
Elaborarea lucrării „ Bazinul Vulcanei. Cadrul natural ca suport pentru proiectele de dezvoltare locală” în vederea obţinerii gradului didactic I în învăţământul preuniversitar urmăreşte câteva obiective atât de natură ştiinţifică cât şi metodico-didactică:
- Favorabilităţile şi restrictivităţile cadrului natural pentru dezvoltarea locală durabilă
- Implementarea unor proiecte de dezvoltare durabilă a aşezărilor din Bazinul Vulcanei
- Prezentarea unor aspecte metodico-didactice privind integrarea activitaţilor de investigare ştiinţifică a realităţilor geografice în procesul de învăţamânt
Lucrarea conţine trei capitole, după cum urmează:
Capitolul I : „Cadrul natural ca premisă pentru dezvoltarea locală” este un studiu fizico-geografic al Bazinului Vulcanei. Spaţiul restrâns al acestui bazin (101 km ) desfăşurat în sectorul subcarpatic al Bazinului Ialomiţei ne-a permis să aprofundăm investigarea tuturor factorilor fizico-geografici în intercondiţionarea lor spaţială şi temporală şi astfel să descifrăm mecanismele care asigură funcţionalitatea unităţii geosistemice corespunzătoare acestui bazin. Procedând astfel a devenit posibilă evaluarea potenţialului natural al spaţiului respectiv precum şi a impactului omului cu mediul.
Capitolul II : „Implementarea unor proiecte de dezvoltare durabila a aşezărilor din Bazinul Vulcanei” tratează un subiect de mare actualitate. Astfel am prezentat în cadrul acestui capitol cele mai importante proiecte ce s-au derulat sau se vor derula pentru dezvoltarea şi punerea în valoare a aşezărilor din Bazinul Vulcanei. O parte din aceste proiecte beneficiază de fonduri nerambursabile de la Uniunea Europeană.
Capitolul III: „Integrarea în lecţiile de geografie a problemelor de geografie locală” urmăreşte relevarea unor moduri în care rezultatele cercetărilor se pot integra în cadrul procesului de învăţământ , atât ca materiale - stimul pentru evidenţierea unor noţiuni , procese sau fenomene specifice, cât şi ca metode de cercetare sau observare cu elevii a orizontului local. În contextul învăţământului actual, sunt relevante unele activităţi desfăşurate atât la clasă cât şi în teren, menite să facă trecerea de la o geografie tradiţională la o geografie funcţională (relaţională), operaţională şi aplicată, deschisă problematicii lumii contemporane. Totodată, problemele concrete ale modificărilor percepute în orizontul apropiat contribuie la abordarea unor structuri relevante pentru dimensiunea pragmatică a existenţei cotidiene a elevilor.
Capitolul I
CADRUL NATURAL CA PREMISĂ PENTRU DEZVOLTAREA LOCALĂ. FAVORABILITĂŢI SI RESTRICTIVITAŢI PENTRU DEZVOLTAREA LOCALĂ DURABILĂ ÎN BAZINUL VULCANEI.
I. 1 Privire generala
Bazinul Vulcanei, încorporat bazinului Ialomiţei, în sectorul sau colinar, se afla în întregime în unitatea Subcarpaţilor externi dintre Dâmboviţa si Ialomiţa. Acest complex de dealuri subcarpatice este ultima treapta a Subcarpatilor Ialomiţei spre Câmpia Înaltă a Târgoviştei.
Situat în dreapta Ialomiţei, bazinul Vulcanei s-a dezvoltat in domeniul interfluvial Ialomiţa-Dâmboviţa, ce se caracterizeza în acest sector prin deosebita îngustime. Vulcana izvoraste din Plaiul Cremenea (689,5 m) si curge pe o direcţie meridiana (paralel cu Ialomiţa) aproximativ 19 km, pâna în dreptul localităţii Şotânga, unde se varsă în Ialomiţa. Datorită substratului litologic, Vulcana împreună cu afluenţii săi a reuşit să-şi formeze văi adânci, înguste, lipsite de lunci şi de terase. Lunca şi terasele apar în aval, de la Gura Vulcanei pâna la confuenţa cu Ialomiţa. De fapt terasele sunt în principal ale Ialomiţei având o slaba insinuare pe Vulcana şi afluenţii săi mai importanţi.
Preview document
Conținut arhivă zip
- Bazinul Vulcanei - Cadrul Natural ca Suport pentru Proiectele de Dezvoltare Locala.doc