Caracterizarea geografică a populației și așezărilor umane din statul Kirghistan

1. Date generale

Denumirea completa: Republica Kirghistan (Kyrgyz Respublikasy). Forma scurta:

Kyrgyzstan

Capitala : Bishkek

Suprafata: 198.500 km²

Populatie: 5.264.000

Densitatea populatiei: 23,5 loc./ km² (locul 143)

Sarbatoarea nationala: 31 august

Moneda : Som (KGS) 1 KGS=100 Tyin

PNB: 2.486 mil $ (in 1996, locul 129)

Prefix telefonie : +996

Domeniu internet : kg

Limbi oficiale: rusa, kirghistana

Coordonate geografice: 41 00 N, 75 00 E

Republica Kirghistan este pozitionata in Asia Centrala. Are 3.051 km de granita cu China (858 km), Kazakhstan (1.224 km), Tadjikistan (870 km) si Uzbekistan (1.099 km). Cu o populatie de 5.264.000, se claseaza pe glob pe locul 114 si pe 94 cu o suprafata de 198.500 km², dintre care: uscat-191.300 km² si apa-7.200 km².

Kirghistan este o tara in care predomina zonele muntoase (90% din teritoriul tarii se afla la peste 1000 m altitudine) ce apartin in cea mai mare parte sistemului montan Tian Shan, puternic nod orografic din care se desprind culmi cu depresiuni intercalate, uneori de origine tectonica. In cel mai estic punct se afla Vf. Pobedy (Jengish Chokusu) cu 7.439 m, cel mai inalt punct al statului.

Vaile si campiile ocupa doar 1/7 din suprafata totala, dar aici locuieste majoritatea persoanelor. In sud-vest se afla M-tii Transalai ce apartin sistemului Palmiro-Alai. Sectorul cel mai coborat al teritoriului il reprezinta depresiunile piemontane Ciuisk si Fergana, ultima in sud-vest , in bazinul raului Syrdarja, fiind incadrata de muntii Altai si Tian Shan si crescand altitudinal de la vest (300-400 m) la est (900-1200 m).

Depresiuni exista si in spatial montan inalt, mai extinsa fiind cea a lacului Ysyk-Kol, la peste 1600 m altitudine, in M-tii Tian Shan, al doilea lac alpin de pe glob ca suprafata, ce se alimenteaza din ghetarii montani.

Muntii foarte accidentati si platourile alpine inalte din centru si est sunt separate de Valea Fergana in vest prin lantul muntos Fergana, cu orientare sud-est – nord-vest, ce se continua cu lantul Chatkal. Acesta se leaga de regiunea Ysyk-Kol printr-un sir de munti numiti Kyrgyz. Singurele zone de ses mai importante din tara sunt vaile raurilor Chu si Talas in nord.

Clima temperat continental, deosebit de aspra in regiunile inalte, unde se intalnesc numerosi ghetari (mai mari fiind Inylcek 57 km lungime, Kainda 25 km). Precipitatiile sunt mai bogate in vest si in nord (peste 800 mm/an) si reduse in est si in depresiunile intramontane (200-300 mm/an).

Rauri mai importante, cu un potential energetic ridicat, sunt afluenti ai raului Syrdarja (Naryn, Ceatkal) sau isi pierd apele in nisipurile pustiului Muiunkum, pe teritoriul Kazahstanului (Ciu, Talas).

Dintre lacuri, se remarca Ysyk-Kul (6280 km²), avand adancimea maxima de 702 m si un enorm volum de apa (dublu fata de cel al Lacului Aral). Vegetatia este predominant ierboasa (xerofita in regiunile aride), padurile ocupa suprafete reduse (doar 3,5% din total). Din fauna se disting dropia, capra de munte, arharul, jderul de piatra.

Istoria

Teritoriul Kirghistanului este locuit in antichitate de triburi nomade saka (populatie iraniana inrudita cu sciti) in sec 7-3 i.Hr., de usuni, heftaliti (huni albi) si de triburi turcice, care intemeiaza aici, in sec 6 d.Hr., un puternic hanat. In sec. 8 arabii cuceresc vaste regiuni din Kirghistan, impunand si aici noua religie – islamul. Triburile mongole ale kirghizilor, care populau in sec 10 cursul superior al fluviului Ienisei, migreaza spre sud, in regiunea Tian Shan, fiind inglobate in sec 13 in Imp. Mongol. Dupa prabusirea acestuia in 1758, teritoriile sunt sub stapanirea dinastiei chineze Qing, apoi sunt anexate de catre Rusia (1876). In 1936 Kirghistanul devine una dintre cele 11 republici componente ale URSS. In octombrie 1990 este impusa alegerea ca presedinte a lui Askar Akaiev (reales in 1995) si adoptarea in decembrie 1990 a noii denumiri de Republica Kirghistan. Orasul Frunze revine, in februarie 1991 la vechiul nume de Bishkek. Proclamarea limbii kirghize ca limba oficiala (1990) determina parasirea republicii de catre o serie de elemente rusofone; astfel, Sovietul Suprem al republicii voteaza proclamarea independentei Kirghistanului la 31.8.1991. La 21.12.1991 Kirghistan se numara printre cele 11 republici care semneaza actul constitutiv al CSI. Ciocniri interetnice, motivate economic, au loc in 1989 intre kirghizi si tadjici, iar in vara anului 1990 intre uzbeci si tadjici in regiunea Osh. Referendumul din 17.10.1998 a validat, pentru prima oara intr-o fosta republica sovietica din Asia Centrala, dreptul de proprietate privata asupra terenurilor agricole. Ca prima republica ex-sovietica, Kirghistan este admis la 14.10.1998 membru in Organizatia Internationala a Comertului.

Economia

Desi Kirghistan a adoptat cele mai ample reforme economice liberale intre tarile ex-URSS, absenta resurselor energetice (cu exceptia celor hidroenergetice) afecteaza puternic cresterea economica.

Economia se bazeaza pe agricultura, desi dispune de variate resurse minerale (carbuni, minereuri neferoase, rutil, mercur, uranium, aur s.a.), dar putin valorificate (potrivit unor surse, productia de aur ar fi destul de insemnata). Industria prelucratoare, relativ diversificata (metalurgie feroasa si neferoasa, constructie de masini, material de constructie – mai ales ciment-, textile pe baza de bumbac si lana, alimentara – indeosebi zahar si tutun), concentreaza ¼ din populatia activa si asigura mai mult de un sfert din PIB (impreuna cu mineritul). Este concentrata in capitala si orasele Osh, Prjevalsk, Tokmak. Peste 80% din productia de energie electrica, in parte exportata in tarile vecine (inclusiv China), este obtinuta in hidrocentrale (cea mai mare este Toktogul, pe raul Naryn).