Clima în Orașul Botoșani

ARGUMENT

Lucrarea de atestat Clima în orasul Botosani este o lucrare generala care îsi propune sa evidentieze particularitatile climatice si topoclimatice ale orasului Botosani, cât si unele schimbari care au avut loc de-a lungul ultimilor ani în caracteristicile elementelor climatice.

Acest studiu climatic al Botosaniului este o lucrare care vrea sa completeze informatiile stiintifice de natura climatologica ce exista deja pentru acest areal geografic si sa prezinte, pentru prima data pe baza unui fond de date amplu, schimbarile climatice survenite odata cu cresterea orasului si a inudustrializarii.

Prin elaborarea acestei lucrari am încercat sa pun în practica o parte din cunostintele acumulate de-a lungul celor patru ani de liceu, mai ales la desciplinele de specialitate.

Motivatia alegerii acestei teme pentru lucrarea de atestat rezulta din faptul ca subiectul în sine este generos, amplu si de mare actualitate si importanta.

Meteorologia este o ramura a stiintelor geografice si are ca obiect studierea atmosferei si a fenomenelor care se produc în cuprinsul acesteia. Este o stiinta a naturii, o stiinta cu un specific bine determinat.

Observatia ramâne metoda de baza în cecertarea meteorologica. Aceasta metoda este aplicata pe doua cai: vizuala (fara instrumente si instrumentala.

Faptul ca întreaga noastra activitate este strâns influentata de schimbarile care au loc în atmosfera, ca însasi conditiile de viata sunt în general puternic influentate de aspectul vremii a facut ca meteorologia sa ocupe un loc important în rândul stiintelor naturii.

Vremea si clima influenteaza activitatea oamenilor si dirijeaza chiar economia regiunilor unei tari.

În agricultura meteorologia ocupa un loc din ce în ce mai important. Cercetarea regimului termic si de umezeala a solului, legat de diferite faze de dezvoltare biologica a plantelor, a facut sa se dezvolte o noua ramura a acestei stiinte: agrometeorologia.

Medicina moderna tine în permanenta cont de influenta factorilor atmosferici asupra modului cum evolueaza diferitele maladii. În marile clinici pe lânga medici, lucreaza meteorologi care dau indicatii asupra variatiei factorilor atmosferici.

Amploarea marilor constructii publice si industriale nu este de conceput fara cunoasterea îe prealabil a particularitatilor climatice ale regiunilor respective. Prin reluarea în consideratii sau printr-o cunoastere insuficienta a datelor meteorologice, au fost si pot fi prilejuite pagube enorme.

Introducere

Existenta unor diferentieri în clima partii de est a teritoriului României a fost de mult sesizata. Informatii razlete asupra unor trasaturi climatice ale acestei regiuni apar în documente oficiale, cronici, sau lucrari literare. Aceste informatii erau sumare si cu un grad mare de subiectivism, datorita lipsei observatiilor instrumentale. Ele se refereau în special la fenomenele atmosferice manifestate cu pregnanta, asa cum sunt grindina, gerurile puternice, ninsorile abundente, ploile care provocau inundatii, secetele etc.

Aprecieri asupra climei se gasesc în Letopisetul Moldovei 1640, Grigore Ureche consemneaza anul 1504 ca fiind unul foarte ploios, cu mari inundatii si anul 1585 ca fiind unul extrem de secetos. Ceva mai târziu, în 1675, în Letopisetul Tarii Moldovei, Miron Costin aminteste de seceta deosebita de la 16601661. În anul 1716, Dimitrie Cantemir în lucrarea sa Descriptio Moldaviae vorbeste despre asezarea, hotarele si clima Moldovei, unde surprinde pentru prima data caracterul neuniform al climei si influentele climatice exterioare.

Înfiintarea în 1884 a Institutului Meteorologic din România, sub conducerea lui St. Hepites, a creat posibilitatea de a se constata concret care sunt principalele caracteristici ale climei din aceasta parte a tarii, datorita statiei înfiintate în 1886, la Iasi.

Dupa înca 10 ani, în anul 1895 i-a nastere prima statie meteorologica la Botosani, observatiile fiind efectuate la început de profesorii si elevii liceului A.T. Laurian. Tot în aceasta perioada apare la Botosani (1903) prin contributia lui I. Titu, prima publicatie din tara noastra destinata popularizarii cunostintelor de agroclimatologie Revista meteorologica agricola.

În anul 1940 aparatele au fost instalate în locatia din strada Petru Rares nr. 11 (la intersectia strazilor Petru Rares si Ion Creanga). Activitatea statiei a fost întrerupta în perioada 1 martie 1944  15 octombrie 1944 din cauza evenimentelor celui de-al Doilea Razboi Mondial.

Din 10 octombrie 1948 pâna în 1 iulie 1955 statia a functionat în strada Petru Rares Nr. 9, observatiile fiind efectuate sistematic de catre M. Cazanisteanu (primul observator specializat). În anul 1955 platforma s-a mutat în strada Dragos Voda nr.62, iar de la 1 ianuarie 1975 si pâna în prezent statia functioneaza în strada Mihai Eminescu nr. 62.

Capitolul I

Factorii climatogeni

Caracteristica climei orasului Botosani, ca pretutindeni pe suprafata Pamântului, rezulta din interactiunea factorilor climatogeni (radiativi, geografici si dinamici).

1 Factorii radiativi  dintre toti factorii climatogeni, deosebit de importanta este radiatia solara, sub forma globala, deoarece constituie sursa energetica primara care sta la baza tuturor proceselor si fenomenelor climatice. Radiatia solara totala la Botosani are valoarea de 108,64 kcal/cm2, dar aceasta prezinta variatii importante de la an la an, datorita circulatiei maselor de aer si caracteristicilor termo-hidrice.

Radiatia globala la Botosani kcal/cm² (dupa D. Tâstea)

I F M A M I I A S O N D AN

3,05 4,40 9,03 10,77 14,41 15,19 15,85 14,06 10,08 6,89 2,71 2,20 108,64

În timpul anului variatia radiatiei solare totale este conditionata, în principal de marimea zilei. Aceasta situatie permite cresterea radiatiei începând din ianuarie, când are valori de 3,05 kcal/mp/luna si pâna spre mijlocul verii (în iulie), când depaseste 15 kcal/cmp/luna. Desi ziua are durata maxima în iunie (15h 55´), radiatia solara este maxima în iulie -15,85 kcal/cm2 - prin asocierea favorabila a celorlalti factori de influenta (insolatia, nebulozitatea, umiditatea). În a doua jumatate a anului, din august pâna în decembrie, radiatia solara lunara scade continuu. În luna decembrie durata mica a zilei (8h 30´), ca si frecventa ridicata a sistemelor noroase sunt elemente caracteristice, specifice starilor barice ciclonale, ce reduc mult durata de stralucire a soarelui, pâna la de patru ori, fata de situatia înregistrata în iulie. Ca urmare, în decembrie, în toata Moldova, radiatia totala coboara sub 3 kcal/cm²/luna (Bacauanu, 1968), iar la Botosani valoarea radiatiei este de 2,20 kcal/cm².