Condițiile meteorologice și geografice din Marea Neagră

Marea Neagra. Date fizico-geografice si hidrometeorologice generale

Marea Neagră se prezintă ca un bazin adânc orientat de la vest spre est, cuprins între paralelele emisferei nordice de 400 54' şi 310 38' şi meridianele emisferei estice de 270 27' şi 410 42'.

Lungimea maximă a mării pe paralela 42º29'N, între vârful golfului Burgas şi punctul situat ceva mai la nord de gura râului Inguri, de pe coasta de est, este de 620 Mm. (1148 km.).

Lăţimea maximă a mării pe meridianul 31º12'E este de 332 Mm. (615 km.), iar lăţimea minimă pe meridianul extremităţii de sud a peninsulei Crimeea (capul Sarici) de 144 Mm (267 km.) Suprafaţa Mării Negre este de aproape 410.000 km.2 Volumul de apă al mării este de 537.000 Km3, iar adâncimea maximă de 2.258 m într-un punct situat la 60 mile de ţărmul sudic, pe linia ce uneşte Capul Kersones cu Capul Kerempe. Lungimea totală a coastei este de 2.200 Mm (4047 km.). Apele Mării Negre scaldă la sud litoralul Turciei, la est- nord- est litoralul Georgiei, la nord litoralul Ucrainei şi la vest litoralul României şi Bulgariei.

Fundul mării în regiunea centrală a Mării Negre se compune din noroi gri-albăstrui sau albastru; lângă coastă se găseşte noroi amestecat cu scoici şi în unele zone cu nisip şi pietriş.

România, ca şi ţărmul său, este situată în partea de nord-vest a Mării Negre, unde are o deschidere de circa 210 km. Orientarea generală a ţărmului este nord- sud, cu excepţia sectorului central Ciotica- Midia, dispus sub forma unui arc de cerc destins. Limita nordică este formată de braţul Musura (450 12' N şi 290 40' E) care face graniţă comună cu Ucraina, iar limita sudică cu Bulgaria este dată de o linie convenţională ce trece pe la Sud de Vama Veche (430 44' N şi 280 35' E).

Limita de larg a apelor teritoriale este considerată la o distanţă de 12 mile faţă de linia ţărmului.

Natura şi forma coastelor

Coasta de sud a mării este muntoasă. De-a lungul ei se întind munţi înalţi- Ponticii de est sau de vest, care formează un lanţ muntos. Cele mai mari înălţimi ale lor ating 4.000 m şi multe din vârfuri sunt acoperite cu zăpadă în cea mai mare parte a anului. Spre vest munţii coboară treptat, iar la strâmtoarea Bosfor înălţimea lor nu depăşeşte 500 m. Coasta de sud este abruptă şi stâncoasă aproape pe toată întinderea ei sau coboară în mare prin terase. Versanţii munţilor Pontici sunt acoperiţi cu păduri.

Peninsula Crimeea are o mare însemnătate hidrografică, deoarece, prin pătrunderea ei în mare, împarte oglinda apei Mării Negre în două bazine aproape distincte, bazinul de est şi bazinul de vest.

Linia coastelor bazinului de vest al Mării Negre este relativ sinuoasă, nelipsind capurile care ies mult în mare sau golfurile care pătrund în uscat, ca de exemplu golful Burgas. De asemenea, Gura Portiţei şi limanurile litorale din faţa râurilor din nord-vestul mării creează un grad mai mare de sinuozitate.