Culoarul Siretului în sectorul Pașcani Mircești

I. INTRODUCERE

1.Motivaţia alegerii temei.

Astăzi, când in mod deosebit se pune problema valorificării pe scara tot mai complexa a resurselor naturale si a forţei de muncă, un studiu asupra Culoarului Siretului, în general, precum şi asupra fiecărui sector al acestuia creează posibilitatea unei priviri de ansamblu asupra potenţialului geografico-economic, a funcţiilor geografice complexe a teritoriului, asupra posibilităţilor şi rezervelor existente in vederea includerii lor in circuitul economic naţional.

Sectorul Culoarului Siretului cuprins între Paşcani şi Mirceşti, se remarcă în ansamblul unităţii de relief menţionate printr-o dezvoltare medie a luncii şi teraselor, printr-un peisaj natural puternic antropizat care îl face cu atât mai vulnerabil in faţa riscului şi hazardului, prin existenţa in zona a unei populaţii cu o structură specifică, care locuieşte atât în municipiul Paşcani precum şi în comunele aşezate atât în lunca cât şi pe terasele Siretului care valorifică resursele naturale din zona şi dezvolta activităţi economice specifice.

Studiul pe care l-am elaborat cu privire la Culoarul Siretului, sectorul cuprins între Paşcani şi Mirceşti, vine in sprijinul primăriilor şi a societăţilor economice din zona pentru a cunoaşte mai bine posibilităţile oferite de cadrul natural în vederea valorificării lui cât şi pentru a stabili măsuri eficiente pentru protecţia şi conservarea mediului.

2. Metodologia folosită.

Pentru reliefarea trăsăturilor majore ale fenomenelor de geografie umana şi economică, a elementelor de întrepătrundere şi a relaţiilor pe care le generează, cercetarea de teren necesară întocmirii lucrării a fost completată cu folosirea metodelor statistico-matematice, matematice, cartografica, a hărţii, toponimică şi istorică. Cu ajutorul acestor metode a fost acumulat un volum de elemente cantitative şi calitative cu privire la principalele aspecte şi fenomene de geografie umană şi economică care, după ce au şi sistematizate au condus la desprinderea tendinţelor şi la formularea unor prognoze.

Prin intermediul hărţilor schiţelor şi diagramelor, au fost înscrise principalele caracteristici cantitative şi calitative ale fenomenelor cercetate. De asemenea a fost consultată şi utilizată o vastă bibliografie referitoare la problemele geografice care fac obiectul lucrării. Fiind vorba de un studiu de geografie umană şi economică a unei porţiuni dintr-o mare vale a ţării, nu ne-am limitat numai la cadrul strict de vale, cu analiza unor aspecte şi fenomene ne-am extins uneori şi-n exteriorul acesteia – atât cât a fost necesar.

3. Istoricul cercetării despre această temă.

Fiind una dintre cele mai importante văi din ţară, Valea Siretului a atras atenţia cercetătorilor încă din secolul trecut. Chiar şi sectorul de care ne-am ocupat în studiul de faţa a mai fost studiat de alţi geografi din diverse puncte de vedere.

Primele cercetări ale zonei se fac în 1870, în vederea construirii liniei ferate Cernăuţi – Paşcani – Iaşi. Foetherle cercetează câteva puncte din cuprinsul zonei traversate de aceasta: Ruginoasa, Costeşti, Târgu Frumos, precum şi o parte din Valea Siretului. Este pentru prima dată când se vorbeşte în părţile acestea despre pături sarmatice. Cercetări sistematice de geologie au efectuat Grigore Cobâlcescu (1883), Sabba Ştefănescu (1837), I. Simionescu (1902, 1906), R. Sevastos (1912), Teodor Văscăuţanu (1928), I. Atanasiu şi Nicolae Macarovici (1950), Nicolae Macarovici şi Pierre Jeanrenaud (1958), Emil Liteanu şi colaboratorii (1963). Sub aspect geomorfologic, regiunea din care face parte Culoarul Siretului a fost studiată de Mihai David, Vintilă Mihăilescu , Victor Tufescu, Petre Cristescu, I. Atanasiu, Nicolae Macarovici, Ion Sârcu, Constantin Martiniuc, in colaborare cu V. Băcăoanu. În 1903, apărea primul studiu al lui R. Sevastos despre terasele Siretului la Paşcani, nominalizând cinci terase etajate faţă de albia râului. În 1929, Vintilă Mihăilescu cerceta ,,Dealurile din vestul Botoşenilor”, de pe versantul stâng al Siretului, în acelaşi sector. Acelaşi autor elabora o hartă, cartând şi o parte din relieful dintre Siret şi Moldova. În 1937, Victor Tufescu publica rezultatele cercetărilor sale geologice şi geografice asupra Dealului Mare – Hârlău. Studiile în cauză nu depăşesc Valea Siretului spre vest.