Efectele asupra Mediului Produse de Ruperea unui Baraj sau a Unui Lac de Acumulare

ARGUMENT

Apa are o importanta covarsitoare pentru existenta vietii; de aceea scopul acestei lucrari este de a sublinia necesitatea acesteia in toate sectoarele dar si de a lua in considerare numeroasele pagube ce se pot produce datorita neglijentei omului sau de cele mai multe ori datorita accidentelor produse spre exemplu de ruperea unui baraj sau a unui lac de acumulare. Aceste accidente poarta numele de hazarde hidrologice.

Hazardele hidrologice sunt fenomene naturale, ce implica existenta apei, care au o influenta negativa directa asupra vietii oamenilor, asupra societatii si a mediului inconjurator, in ansamblu.

Cunoasterea acestor fenomene permite luarea unor masuri adecvate pentru limitarea efectelor – pierderi de vieti omenesti, pagube materiale si distrugeri ale mediului – si pentru reconstructia regiunilor afectate.

In conditiile cresterii populatiei, urbanizarii si industrializarii impetuoase, se pune tot mai acut problema utilizarii rationale a surselor de apa. In acest sens este suficient sa amintim importanta ce se acorda in prezent cursurilor de apa, si sa prezentam in lucrarea de fata caracteristicile barajelor si a lacurilor de acumulare.

De asemenea putem afirma ca prezenta lucrare cuprinde o expunere mai ampla a acestor baraje analizand caracteristicile acestora, evolutia lor, precum si efectele negative ce le pot avea asupra mediului in conditiile aparitiei unor calamitati, in cazul de fata a ruperii acestor baraje.

CAPITOLUL I

BARAJELE-CARACTERISTICI GENERALE

Un baraj reprezintă o barieră care separă apele. Barajele pot fi naturale, fiind create fără intervenţie umană, sau artificiale, adică realizate de oameni. Barajele artificiale servesc mai ales pentru reţinerea apei, în timp ce structuri similare, aşa cum sunt digurile sau ecluzele au rolul de a preveni apa să se reverse din cursul său, sau, respectiv, să asigure trecerea dintr-o parte sau alta a unui baraj, care separă volume diferite de apă aflate la diferite nivele.

Cel mai înalt baraj din lume are 300 de metri şi este Barajul Nurek din Tadjikistan.

1.1. Tipuri de baraje

Barajele pot fi formate de cauze naturale (aşa cum este cazul Lacului Roşu din Munţii Harghita, un lac format prin bararea naturală a cursului unui râu), prin intervenţia unor animale specializate în construirea de baraje, aşa cum sunt castorii şi prin intervenţia deliberată de barare realizată de om (aşa numitele barajele artificiale).

Barajele realizate de om sunt clasificate după diverse criterii, aşa cum ar fi înălţimea, tipul de structură, scopul urmărit prin realizarea barajului, ş.a.m.d.

Conform standardelor internaţionale barajele mari sunt cele mai înalte de 15 metri, iar barajele foarte mari au peste 150 metri înălţime.

1.2. Clasificare si exemple baraje din Romania

Baraje in arc

Vidraru

Drăgan

Paltinu

Tarniţa

Tău

Baraje cu contraforti

Poiana Uzului

Gura Râului

Strâmtori

Secu

Baraje de greutate

Izvorul Muntelui

Someşul Cald

Scropoasa

Văliug

Baraje de greutate si de pamant

Porţile de Fier I

Stânca-Costeşti

Tileagd

Porţile de Fier II

Goleşti

Baraje de pamant

Mâneciu

Motru

Zetea

Săcele

Frumoasa

Baraje de anrocamente

Siriu

Vidra

Râuşor

Cerna

Pecineagu

1.2.1. Barajele in arc

Barajele arcuite (în arc) sunt barajele la care presiunea hidrostatică a apei (principala încărcare) este preluată de către o membrană din beton, de grosime variabilă, curbată atât în plan orizontal, cât şi în plan vertical, şi care lucrează ca o structură complexă în spaţiu. Transmiterea eforturilor către versanţi şi terenului de fundaţie se face în plan orizontal prin intermediul arcelor, iar în plan vertical prin cel al consolelor.