Evaluarea Impactului asupra Mediului a Complexului Energetic Rovinari

Capitolul I

Energia electrică în România

I.1. Istoric

În România, istoria producerii şi folosirii electricităţii începe în secolul 19, prin realizarea în anul 1873 la Iaşi a unui iluminat electric temporar.

Pătrunderea energiei electrice în ţara noastră s-a produs gradat în funcţie de posibilităţile economice şi sociale. Anul 1882 - marchează începutul electrificării în România, în paralel cu ţările dezvoltate.

În septembrie se pune în funcţiune centrala electrică de pe Calea Victoriei ce asigura, printr-o linie electrică de 2 kV curent continuu, iluminatul palatului de pe Calea Victoriei - Prima reţea de iluminat din ţara. În octombrie are loc punerea în funcţiune a centralei electrice din Gara de Nord din Bucureşti, pentru iluminatul incintei acesteia.

Oltenia a beneficiat de electricitate încă din secolul al XIX-lea, la dezvoltarea sistemului energetic contribuind în mare parte faptul că prin această zonă trece fluviul Dunarea. Acesta a însemnat pentru Oltenia o sursă extrem de importantă de energie, iar pe parcurs a permis şi dezvoltarea din punct de vedere energetic a întregului sistem românesc. Primul moment important este cel al iluminării, în anul 1887, a Teatrului Naţional din Craiova. Aproape un deceniu mai târziu, in 1896, a fost pusă în funcţiune Uzina electrică din Craiova (430 CP), precum şi prima reţea de iluminat public din Craiova, care avea 636 de lămpi concesionate firmei AEG Berlin până în anul 1937. În 1902 a fost pus în funcţiune la Uzina Energetică Craiova primul grup Diesel (tip MAN) de 120 CP din ţara, la doi ani după darea în exploatare a unor astfel de grupuri Diesel din lume. Acesta a funcţionat până în anul 1932. În 1906 a fost pornită prima Uzină electrică de utilitate publica tutelată de primăria Râmnicu-Vâlcea apărută ca rezultat al colaborării dintre primăria acestui oraş şi Societatea Română de Electricitate Siemens-Schukert din Bucureşti. În acelaşi an a fost pusă în funcţiune Centrala electrică Calafat cu grupuri Diesel - Sulzer de 2 x 60 CP. Un an mai târziu au fost inaugurate Centrala electrică Drobeta-Turnu Severin echipată cu trei motoare Diesel-Sulzer de 120CP fiecare, precum şi Centrala electrică Slatina, care beneficia de un grup Diesel electric care alimenta cu energie electrică două străzi.

Oltenia a fost legată la Sistemul Energetic Naţional în 1956, iar Craiova în 1959.

Pe 14 iunie 1956 are loc prima racordare la Sistemul Energetic Naţional a zonei Oltenia Nord, prin punerea în funcţiune a liniei electrice aeriene de 110 kV Paroşeni - Bărbăteşti (cu funcţionare iniţială la 35 kV) şi a liniei electrice aeriene de 35 kV Bărbăteşti - Rovinari, cu staţie electrică de 35 kV la Rovinari. Ulterior au mai fost puse în funcţiune staţiile electrice de 35 kV Bâlteni, Ţicleni şi Bărbăteşti. În 1957, a fost înfiinţată Întreprinderea Regională de Electricitate şi Construcţii Electrice Rurale Piteşti, iar linia electrică aeriană de 110 kV Paroşeni - Bărbăteşti a fost repusă sub tensiunea de 110 kV. Un an mai târziu apare primul centru de reţele electrice la Râmnicu-Vâlcea care aparţine de întreprinderea de Electricitate Târgovişte. În 1959, prin punerea în funcţiune a liniei electrice aeriene de 110 kV Bărbăteşti - Craiova şi a staţiei 110/35/6 kV Craiova (Est), oraşul Craiova a fost racordat la Sistemul Energetic Naţional. Tot în acelaşi an, Uzinele Electroputere Craiova au livrat CFR prima locomotivă Diesel electrică de 2100 CP, realizată după licentă firmei elveţiene Sulzer, cu o serie de perfecţionări originale. În 1963, toate instalaţiile de exploatare din subordinea sfaturilor populare sunt trecute în administrarea întreprinderilor regionale de electricitate (IRE). Astfel, ia fiinţă IRE Oltenia. Tot atunci a fost înfiinţat Sectorul de Exploatare Alexandria format din centrele Alexandria, Roşiori de Vede, Zimnicea, Turnu-Magurele, Videle din cadrul IRE Bucureşti. Pe 4 noiembrie 1965 a fost pusă în funcţiune linia electrică aeriană de 220 kV Slatina - Bucureşti Sud, cu gabarite de 400 kV.

Anul 1963 - punerea în funcţiune a primului grup de 100 MW la CTE Ludus (Iernut). Primul grup de 100 MW din ţară şi cel mai mare la acea vreme.

Anul 1966 - punerea în funcţiune a primului grup cu turbine cu gaze de 36,5 MW la CET Bucureşti Sud. Cel mai mare grup cu turbină cu gaze din ţară;

Anul 1966 - punerea în funcţiune a primului grup de 200 MW la CTE Ludus (TA5). Primul grup de 200 MW din ţară şi cel mai mare la acea vreme

Anul 1967 - punerea în funcţiune a primului grup de 315 MW la CTE Işalniţa, cel mai mare din ţară la momentul respectiv. Grupurile de 315MW de la IŞALNIŢA sunt dotate cu câte două cazane Benson de 510t/h şi turbine Rateau-Schneider şi au fost în perioada 1980-1990 cele mai fiabile grupuri energetice din ţară.

Anul 1977 - punerea în funcţiune la CTE Rovinari a primului grup de 330 MW de construcţie românească (TA4). Primul grup de construcţie românească de 330 MW.

Anul 1977 - Termocentrala Turceni, aşezată în sudul judeţului Gorj, la jumătatea distanţei dintre Tg-Jiu şi Craiova, este cea mai mare termocentrală construită în Sistemul Energetic Naţional (grupul nr.1 a fost pus în funcţiune în 1978, iar grupul nr.7 în 1987). Grupurile sunt realizate în concepţie bloc - cazan BENSON 1035 t/h, turbină cu condensaţie 330 MW- licenţa Rateau Schneider, generator ALSTHOM. În prezent, SE Turceni are în exploatare 5 grupuri energetice de 330 MW - 1,3,4,6 si 7 cu o putere instalată de 1650 MW.