Geografie economică

Capitolul I

Evolutia hartii politice

- Ce este statul?

Definitie:

statul = portiune de uscat si zona maritima , constituita ca o unitate administrativ-politica, limitata de granite bine definite si recunoscute international, care are un statut independent, este guvernata de o institutie politica si isi exercita suveranitatea asupra propriului teritotiu.

De-a lungul timpului, conceptul de stat s-a imbogatit mereu si s-a ajuns la teoria despre disparitia statului (iluzia societatii fara clase) sau la teoria integrarii (subordonarea statului unor entitati zonale).

Statul a aparut inca din Antichitate. Orasele-state grecesti, imperiile Roman si Aztec, senioriile Evului Mediu, sunt unele din principalele forme pe care statul le-a avut in timp.

Statele moderne au aparut in Europa la sfarsitul secolului al XIII-lea si inceputul secolului al XIV-lea.

- Teorii geografice privind aparitia si evolutia statelor

In Political Geography, world-economy, nation-state and locality, Peter J.Taylor clasifica teoriile despre stat in doua categorii: deterministe si functionaliste. Aceeasi clasificare este realizata de Martin Ira Glassner in Political Geography.

Teoria lui Charles Darwin reprezinta baza teoriilor deterministe moderne, teorie materializata prin publicarea celebrei lucrari Asupra originii speciilor(1859). In geografia umana si politica, Friederich Ratzel a elaborat teoria organica a statului folosindu-se de darwinismul social. In viziunea sa, statul apare ca un organism asemanator celor biologice, ale carui particularitati depind de insusirile populatiei, dar in mod determinant de insusirile teritoriului. Ratzel considera ca statul, asemenea altor organisme, trebuie sa actioneze si sa se dezvolte ca un intreg.

Timp de aproape un secol au existat numerosi geografi care au abordat variante ale determinismului de influenta darwiniana, printre acestia numarandu-se: Ellen Churchill Semple, Ellsworth Hungtinton, Griffiths Taylor, Samuel van Valkenburg (cel care emite in 1939 teoria ciclurilor evolutiei statului).

Dintre teoriile moderne, de retinut este cea a lui Norman Pounds, teoria ariilor centrale, elaborata in 1963. Ideea acestei teorii este de inspiratie ratzeliana, si conform ei, statele s-au dezvoltat in jurul unor nuclee “celule teritoriale”, s-au extins in urma expansiunii teritoriale si a cresterii numarului de locuitori si au format entitati politico-teritoriale superioare. Teoria ariilor centrale a fost enuntata in 1963 de N.Pounds in Geografia Politica, si aprofundata un an mai taziu in colaborare cu S.S.Ball in lucrarea Ariile centrale si dezvoltarea sistemului statelor europene. Pounds si Ball au analizat si definit ariile centrale ce au stat la baza dezvoltarii sistemului de state din Europa.

Cea de-a doua categorie de teorii geografice asupra aparitiei si evolutiei statelor este cea functionalista.Un loc important il ocupa teoriile lui Richard Hartshorne, Jean Gottman, Stephen B.Jones, dezvoltate la inceputul anilor ’50, in SUA. Prin teoria integrarii teritoriale, publicata in “Analele Asociatiei Geografilor Americani” (nr.40,1950), Hartshorne propune interpretarea statului pe baza structurii lui interne si a functiilor pe care acesta le indeplineste.

Jean Gottman in lucrarea The Political Partinionong of Our World: Attempt at Annalysis, aparuta in SUA in 1952, identifica doi factori de baza ai impartirii politice a lumii: iconografia si miscarea.

Iconografia este in viziunea lui Gottman un sistem de valori simbolice, nationale, prin grupul de oameni carora le sunt comune se deosebesc de alte grupuri, ea reprezentand factorul de stabilitate, de coeziune a statului. Miscarea, cauzatoare de instabilitate, reprezinta continua deplasare a oamenilor, ideilor si bunurilor in interiorul si exteriorul granitelor.

In 1954, Stephen B.Jones, inspirat de teoriile lui Hartshorne si Gottman, elaboreaza teoria teritoriului unificat publicata in articolul The Unified Field Theory in Political Geography, aparut in “Analele Asociatiei Geografilor Americani” (nr.44,1954).

Teoria lui Jones explica formarea statului plecand de la ideea politica la teritoriul politic organizat.

idee politica – decizia politica – actiune politica – suprafata organizata politic

O alta teorie din randul celor functionaliste este cea a lui Karl Deutsch cunoscuta sub numele de teoria integrarii si dezintegrarii natiunii. Teorie enuntata intr-un articol publicat in 1953, ea are ca baza de pornire ideea uniformitatii dezvoltarii diferitelor natiuni. Aparitia si dezvoltarea unei natiuni se bazeaza, in viziunea autorului, pe parcurgerea a opt etape obligatorii:

1. trecerea de la o agricultura de subzistenta la o economie de schimb;

2. aparitia ariilor centrale;

3. evolutia oraselor;

4. dezvoltarea retelei de comunicatii;

5. concentrarea capitalului;

6. cresterea intereselor personale si de grup;

7. nasterea constiintei etnice;

8. imbinarea constiintei etnice cu constrangerea politica si uneori stratificarea sociala.

In momentul formarii sistemului politic, in urma dezvoltarii dupa acest model, statul incepe sa isi integreze teritoriul, luand forma statului national.

- Componentele statului

Populatia reprezinta totalitatea locuitorilor unui teritoriu (teritoriu de stat). Caracteristici ale populatiei:

- permanenta;

- organizata;

- relativ numeroasa, pentru a putea subzista prin resurse proprii.

Ipotetic, disparitia totala a populatiei unui stat duce la disparitia acelui stat.

Teritoriul de stat reprezinta spatiul geografic, de intindere limitata, in care este stabilita colectivitatea umana (populatia acelui stat).

Teritoriul de stat cuprinde:

- interiorul granitelor (solul, subsolul, raurile, fluviile, canalurile, marile interioare);

- marea teritoriala;

- platoul continental;

- spatiul aerian cuprins intre granite.

Caracteristici ale teritoriului de stat:

- constituie una din premisele materiale, naturale ale existentei statului;

- se afla sub puterea exclusiva a statului, putere numita suveranitatea teritoriala,

parte integranta a suveranitatii de stat;

- este limitat ca intindere prin granite, acestea determinandu-i o anumita

configuratie: ocupa o pozitie bine precizata pe harta politica a lumii, are o alcatuire fizico-geografica specifica si un numar de locuitori ce valorifica acest teritoriu.

Frontiera de stat reprezinta spatiul de separatie intre doua state, de natura conventionala sau impusa, ce delimiteaza teritoriul in care isi poate exercita suveranitatea exclusiva fiecare dintre ele.

Clasificarea frontierelor de stat:

- frontiere artificiale (geometrice si astronomice);

- frontiere naturale.

- Frontierele artificiale pot fi:

- frontierele geometrice – constituite din linii drepte care despart teritoriile statelor.

Uneori, din anumite consideratii de ordin practic, se admite ca frontiera geometrica sa se abata de la linia dreapta.

- frontierele astronomice – coincid, dupa directia lor, cu paralela sau meridianul

geografic fiind folosite mai frecvent paralele. (ex: portiunea de frontiera dintre SUA si Canada).

In prezent, procedeul de stabilire a frontierelor artificiale este in declin, predominand stabilirea frontierelor naturale.