Hazardele Exogene - Ravenarea

Eroziunea in suprafata si ravenare sunt hazarde care se manifesta pe 1,1 miliarde hectare pe Glob, atat in regiunile umede, cat si in cele aride si semiaride. Aceste hazarde sunt intensificate si extinse de activitatile umane.

Scurgerea apei pe versant sub forma unor siroaie instabile determina formarea unor mici canale numite rigole, a caror adancime ajunge la 30-40 cm. Prin adancirea rigolelor se formeaza ogasele(0,5-2 metri adancime) si ravenele, cand adancimile depasesc 2 metri. Aceste forme de eroziune in adancime aduc mari pagube, contribuind la scoaterea din circuitul economic a unor suprafete intinse.

În România, numai în zona dintre Siret si Prut, au fost inventariate peste 9000 de ravene (foto 1.3), cu rate medii de expansiune de 1 - 1,5 m/an; s-au facut masuratori asupra ratei de dezvoltare în suprafata pe ravene esantion în aria Statiunii de Cercetare a Eroziunii Solului Perieni, în regiunea dealurilor si podisurilor de la exteriorul Carpatilor, ori în zone despadurite din muntii Flisului.

Ravenele sunt importante surse de aluviuni. De exemplu, Rio Puerco, desi cuprinde numai 20% din bazinul Rio Grande amonte de lacul Elephant Butte si produce numai 8% din curgerea lichida, evacueaza 50% din sedimentele care au ajuns în lac. În Nebraska, ravenele contribuie cu 20% din totalul productiei de aluviuni pentru bazine unde eroziunea în ravene este severa, iar în Oklahoma, într-un bazin hidrografic de 0,599 ha, ravenele detineau 22% din suprafata si produceau 96% din aluviunile evacuate.

Foto 1.2. Initierea de ravene în sedimentele de pe malul lacului Izvorul Muntelui (foto I.Ichim). C1 si C2 sunt conuri miniaturale la baza fâsiei de tarm.

Într-un studiu realizat de Motoc pentru întreg teritoriul României se apreciaza ca 31% din aluviunile ce ajung în reteaua hidrografica provin din eroziunea în adâncime (rigole, ravene, torenti). În valori absolute, cantitatea de aluviuni datorata acestor procese este de 13,8 milioane tone dintr-un total de 44,6 milioane tone transportate de râurile României.

Larga raspândire a ravenelor în cele mai variate conditii de pe glob si multiplele probleme pe care le pun explica, într-o oarecare masura, punctele de vedere diferite din care sunt abordate, si anume: ale hidraulicii, ale ingineriei agricole si silvice, ale ingineriei drumurilor, hidrologiei si geomorfologiei. Desi este evidenta, mai ales în ultimii 20 - 30 ani, o asemenea concentrare de forte, multe aspecte de cauzalitate si morfologie au ramas insuficient cunoscute, iar asupra altora, cum ar fi definirea si tipologia ravenelor exista o diversitate descurajanta de opinii. Unii autori apreciaza ca, în raport cu amploarea si raspândirea fenomenului de ravenare, ne aflam înca în fata unei penurii de date, ceea ce ar constitui un motiv al insuficientei cunoasterii proceselor de formare si dezvoltare a ravenelor. Evident ca situatia se reflecta si la nivelul alegerii solutiilor de amenajare si control a eroziunii.

Foto 1.3. Ravena Coada Gâstii, zona Hârlau

Cât de minore sunt ravenele ca forme de relief?

Clasificarea propusa de Ahnert ofera o baza de apreciere a pozitiei ocupate de ravene în contextul marii varietati a formelor de relief. Aceasta clasificare se bazeaza pe „aranjamentul" ierarhic al spatiului si timpului, exprimat grafic în fig. 1.1.

Pe abcisa este redat timpul, de la câteva minute (de exemplu, vârsta unor cratere provocate de impactul picaturilor de ploaie), la peste 1010 ani (de exemplu, vârsta lanturilor muntoase sau a placilor continentale). Pe ordonata, sunt redate dimensiunile aproximative ale formelor de relief, pe baza acestora fiind ordonate formele de relief astfel:

- picorelieful (cratere de impact ale picaturilor de ploaie, striatii glaciare etc.) cu dimensiuni < 10 km;

- nanorelieful, în care se cuprind lapiezurile, rigolele de eroziune, tafonii, având dimensiuni sub 10 3 km;

- microrelieful se refera la o categorie dimensionala superioara de forme de relief, cum ar fi; ravenele, dolinele, penele de gheata, dunele, terasele. Sunt forme de relief extrem de dinamice (vârsta între un an si câteva sute de ani), iar dimensiunea între 10 1 si 10 3 km;

- mezorelieful, în care se grupeaza formele de relief cu dimensiuni între 10 – 10 km si vârste de peste 103 ani, cum ar fi vaile, interfluviile, morenele, abrupturile de cuesta etc;