Cuprins
- Cap. 1 Introducere
- 1.1 Hazardele naturale (definiţie) 6
- 1.2 Cauzele hazardelor 7
- 1.3 Tipuri de hazarde 9
- Cap. 2 Distribuţia hazardelor şi a zonelor turistice afectate de acestea
- 2.1 Hazardele si zonele turistice afectate de ciclonii tropicali 31
- 2.2 Hazardele si zonele turistice afectate de inundaţii şi tsunami 34
- 2.3 Hazardele si zonele turistice afectate de avalanşe 35
- 2.4 Hazardele si zonele turistice afectate de incendii 37
- Cap. 3 Tipurile de activităţi turistice din zonele afectate de hazare naturale
- 3.1 „Forme” mai speciale de turism 39
- 3.2 Activitati turistice din zonele afectate de ciclonii tropicali 42
- 3.3 Activitati turistice din zonele afectate de tsunami si inundatii 47
- 3.4 Activitati turistice din zonele afectate de alunecari de teren 52
- 3.5 Activitati turistice din zonele afectate de incendii 58
- Cap. 4 Planuri si strategii pentru refacerea zonelor turistice afectate de hazarde naturale
- 4.1 Abordarea generală privind prevenirea dezastrelor: acorduri şi strategii internaţionale 64
- 4.2 Managementul riscului de dezastru 67
- 4.3 Studiu de caz : Tsunami 24 decembrie 2004 73
- Concluzii 79
- Bibliografie 80
Extras din proiect
Cap.1 Introducere
Cunoaşterea riscurilor naturale reprezintă o necesitate a societăţii moderne, constituind o condiţie sine qua non în realizarea studiilor de impact, a planurilor de amenjare teritorială şi, în general, o condiţie a gestionării eficiente a resurselor naturale sau a elaborării unor proiecte de dezvoltare durabilă.Acest lucru explică numărul mare de studii de specialitate, amploare pe care cercetarea în domeniu a cunoscut-o în ultimile decenii (îndeosebi după 1975) precum şi eforturile susţinute de a realiza transferul de la teorie la practică.
Încercările de a proteja clădirile împotriva cutremurelor datează încă din antichitate (Covello ş.a. 1985,citaţi de Smith,1996),însă noţiunile de nesiguranţă şi risc apar abia în Evul Mediu,în filosofia cămătăriei,când se considera că o dobândă se justifică numai prin capacitatea acesteia de a compensa riscul de a primi banii înapoi (LeGoff,1994).
Termenul propriu-zis de risc apare pentru prima dată însă în sec.al XVII-lea pentru a desemna, în cadrul asigurărilor maritime ,posibilitatea apariţiei unui rezultat nefavorabil.În sec.al XVIII-lea, conceptul este dezvoltat pentru prima dată ca parte a unei teorii a probabilităţilor, în cadrul jocurilor de noroc, unde probabilitatea de apariţie a unui anumit rezultat era asociată cu pierderile şi câştigurile (Mareş, 1996).În sec. al XIX-lea, conceptul este integrat în economie fiind exploatat în dezvoltarea strategiilor de afaceri.
Abordarea ştiinţifică a problematicii riscurilor în domeniul geoştiinţelor este relativ recentă, primele cercetări privind hazardele naturale şi impactul acestora asupra societăţii fiind realizate de Gilbert White (1936, 1945),care a abordat iniţial problema inundaţiilor şi managementul acestora în S.U.A.Treptat, lucrările lui White şi ale colaboratorilor săi s-au extins şi asupra altor hazarde naturale,atât din teritoriul nord-american,cât şi din afara acestuia (Smith,1996).
Înainte de deceniul al VIII-lea al secolului trecut,studiile privind riscurile naturale erau concentrate asupra trăsăturilor hazardelor naturale(ca fenomene geodinamice extreme), asupra dimensiunii dezastrelor (cuantifică de cele mai multe ori doar la nivel economic ori al pierderilor umane) sau asupra reacţiei post-dezastru a societăţii omeneşti.
Managementul riscurilor naturale era redus de fapt la managementul dezastrelor naturale în cele mai multe din cazuri.Analiza riscurilor şi hazardelor naturale sau antropice a devenit o preocupare de mare interes, conturându-se nu doar arii de studiu,ci chiar un domeniu multidisciplinar în care se vehiculează o terminologie de specialitate ce se doreşte a fi cât mai precisă, chiar dacă încă o unitate de opinie asupra conceptelor utilizate, iar ambiguităţile semantice creează dificultăţi de comunicare între teoreticieni şi practicieni.Pe tărâmul geografiei, încercările de a delimita strict o geografie a riscurilor naturale ca domeniu de studiu al geografiei fizice sau al geografiei umane nu au nici o justificare, cu toate că o astfel de idee apare în literatura de specialitate, îndeosebi cea francofonă,mai puţin în cea anglo-saxonă.Frecvenţa foarte mare a catastrofelor generate de diferite hazarde naturale(inundaţii, secete, cutremure etc.) şi antropice justifică importanţa tot mai mare acordată analizei acestora şi numarul mare de studii teoretice şi aplicative care au apărut în ultimele decenii.Pe plan internaţional, există numeroase studii în domeniu,precum şi reviste de prestigiu care publică doar articole de specialitate,încât selecţia celor mai reprezentative este difícil.Citez dintre periodice: Journal of Risk and Uncertainty, Dordrecht ,Olanda; Journal of Risk Research, Oxfordshire, Anglia; Risk Analysis, Oxford,Anglia; Stochastic Environmental Research and Risk Assessment, New York, S.U.A; Natural hazards and Herat System Sciences.
În egală măsură au fost şi sunt organizate numeroase conferinţe asupra riscurilor şi a hazardelor, printre cele mai recente manifestări de anvergură aflându-se: Fourth International Conference on Computer Simulation in Risk Analysis and Hazard Mitigation, 27-29 septembrie 2004, Rhodes, Grecia; World Conference on Disaster Reduction, organizată la 18-22 ianuarie 2005 la Kobe, Japonia.Totodată, Organizaţia Naţiunilor Unite a elaborat o Strategie Internaţională pentru Diminuarea Dezastrelor (ISDR).
Lucrarea de faţă îşi propune sa analizeze aceste hazarde naturale, riscurile lor dar şi metodele de a le preveni, şi interveni din timp pentru a evita “pierderile” economice şi nu numai.Mai mult se pune accent pe implicaţiile lor în turism.Această lucrare va oferi şi o imagine asupra dezvoltării turismului din acele zone, măsura în care au fost afectate si redresate.
1.1. Hazardele naturale (definiţie)
1.2. Cauzele hazardelor
1.3. Tipuri de hazarde (climatice: uragane, tornade, ciclonii tropicali, furtunile torenţiale ocazionale,cicloni extratropicali hidrologice: inudaţii, deşertificare, geomorfologice: prăbuşirile, alunecările de teren, avalanşele;biologice : epidemiile,invaziile de insecte, incendiile.
1.1 Hazardele naturale
Începutul acestui mileniu se caracterizează printr-un impact tot mai accentuat al activităţilor umane asupra Terrei, care determină modificări globale ale mediului.
Preview document
Conținut arhivă zip
- Hazardele Naturale, Cauze si Implicatii in Turism.doc