Încălzirea globală actuală

Notiuni introductive referitoare la

incalzirea globala

Notiuni introductive referitoare la incalzirea globala

Încălzirea globală este creşterea continuă a temperaturilor medii înregistrate ale

atmosferei în imediata apropiere a solului, precum şi a apei oceanelor, constatată în ultimele

decenii.Temperatura medie a aerului în apropierea suprafeţei Pământului a crescut în ultimul

secol cu 0,74 ±0,18 °C.

Grupul interguvernamental de experţi în evoluţia climei , afirmă că „cea mai mare

parte a creşterii temperaturii medii în a doua jumătatea a secolului al XX-lea se datorează

probabil creşterii concentraţiei gazelor cu efect de seră, de provenienţă antropică. Ei

consideră că fenomenele naturale ca variaţiile solare şi vulcanismul au avut un mic efect de

încălzire până în anii 1950, dar după efectul a fost de uşoară răcire.

Încălzirea globală are efecte profunde în cela mai diferite domenii. Ea determină

ridicarea nivelului mării, extreme climatice, topirea gheţarilor, extincţia a numeroase specii schimbări privind sănătatea oamenilor. Împotriva efectelor încălzirii globale se duce o luptă

susţinută, al cărei aspect central este ratificarea de către guverne a Protocolului de la Kyoto

privind reducerea emisiei poluanţilor care influenţează viteza încălzirii.

Ciclurile climatice

Clima Pământului a suferit dintotdeauna modificări ciclice, cu perioade de

răcire şi încălzire. Modificările au diferite durate, precum şi diferite amplitudini. Se

menţionează următoarele tipuri de cicluri:

- Ciclul zi-noapte (ciclul circadian), în care temperaturile pot varia de la

câteva grade, până la câteva zeci de grade. Acest ciclu este prea rapid pentru a fi

luat în considerare în cazul schimbărilor climatice.

- Ciclul anual (anotimpuri), în care variaţia temperaturii şi a altor parametri,

de exemplu a concentraţiei de dioxid de carbon) este sesizabilă pe un grafic care

arată influenţa industrializării.

- Ciclul solar, cu o durată de cca. 11 ani, indică o variaţie periodică a

temperaturilor, care poate masca încălzirea globală.

Ciclul glaciar, care se întinde pe durate de mii până la sute de mii de ani

şi determină mari variaţii climatice.

Ciclul solar, este o variaţie a activităţii solare cu o durată medie de 11,2

ani, însă se cunosc cicluri solare cu durate între 8 şi 15 ani. Se presupune că un

ciclu solar este determinat de câmpul său magnetic, care se inversează o dată la

11 ani, un ciclu magnetic complet durând de fapt 22 de ani. Activitatea solară este

caracterizată prin numărul de pete solare, numărul de erupţii solare şi radiaţia

solară. Cel mai bun indice este considerat cel al radiaţiei de 2,8 GHz, adică a

radiaţiei cu lungimea de undă de 10,7 cm.

Nu se cunoaşte prea bine influenţa ciclului solar asupra climei, însă lipsa

petelor solare din a doua jumătate a secolului al XVII-lea a coincis cu o perioadă

foarte friguroasă, perioada minimului Maunder, numită „mica glaciaţiune”, sau „mica

eră glaciară.

Ciclul glaciar

În ultimii 400 000 de ani au avut loc trei mari glaciaţiuni.

Studiul climei din vechime, de exemplu din cuaternar (de acum 1,8

milioane de ani) şi până astăzi se poate face pe baza carotajelor din Antarctica, cum

a fost cazul staţiei Vostok, carotaje care pot extrage gheaţă de la adâncimea de

3500 m. Vechimea gheţii este de câteva sute de mii de ani. Compoziţia izotopică a

oxigenului extras din gheaţă permite reconstituirea temperaturii atmosferei pe o

perioadă în urmă de până la 700 000 de ani.