Minerale - luciul și transparență

Geologie, cuvânt compus de origine greacă, (conform γη, geo = pamânt şi λογος, logos = ştiinţă) este ştiinţa care se ocupă cu studiul structurii şi formării Pamântului. Geologia ar putea fi considerată ca fiind plasată undeva la graniţa dintre geografie şi astronomie, întrucât analiza Pamântului porneşte de acolo de unde se opreşte geografia şi se opreşte, la rândul său, acolo unde începe astronomia.

Geologia studiază atât compoziţia rocilor de suprafaţă cât şi a celor de adâncime, zacămintele minerale solide, lichide şi gazoase, structura integrală a planetei Terra, plăcile tectonice ale scoarţei terestre, dar şi structura de profunzime a planetei noastre, straturile sale lichide succesive, ce se găsesc între crusta solidă a suprafeţei Pamântului şi miezul său greu, alcătuit preponderent din elemente de metale grele topite, fiind supuse la presiuni foarte mari.

Fazele de cercetare geologică a unei regiuni se începe cu cartarea terenului, un accent deosebit acordându-se aflorimentelor (roci la suprafaţă).

Urmează faza de prospecţie cu şanţuri de suprafaţă, şi forare de suprafaţă care ajută la formarea profilelor geologice, cu luare de eşantioane (probe pentru determinarea conţinutului), aceste date se vor înscrie pe o hartă geologică la scară cu aliniamente (cote de nivel)

Prin metode de extrapolare se pot prezice poziţia rocilor din adâncime, o examinare amănunţită la nivel microscopic oferă date despre structura mineralogică şi paleontologică (fosile) a rocilor.

Cercetarea geologică sprijintă şi în colaborare cu alte ştiinţe ca: matematica, geostatistica şi mai ales mineritul.

Geologia reuneste in mai multe domenii de cercetare ,deservite de discipline proprii,interconectate intr-o mare masura ,alcatuind,insa,un ansamblu unitar.

• Domeniul constitutiei structurale,ale caracteristicilor generale si al proprietatilor Pamantului si ansamblurilor sale interioare si exterioare -> Geologie StructuralamGeodinamica,Tectonica ,Geofizia, Geodezie, iar ca discipline asociate : Vulcanologie, Oceanografie,Seismologie,etc.

• Domeniul varstei si istoriei Pamantului cuprinde studiul formarii, evolutiei,datarii si corelarii secventelor care constituie aranjamentul geologic -> Paleontologie, Micropalentologie si Palinologie;

• Domeniul compozitiei si caracteristicilor chimice ale Pamantului cuprinde studiul de detaliu al mineralelor si rocilor ->Cristalografie, Mineralogie,Petrologie si in mor particular,studiul distributiei si migratiei elementelor chimice , atat la nivelul mineralelor si rocilar,cat si la scara globului -> Geochimie

• Domeniul studiului corpurilor ceresti din Sistemul Solar si dincolo de acesta-> Astrogeologie ,Cosmochimie,etc.

• Domeniul aplicatiilor practice este desrveit in esenta de toate tipurile de studii si tehnici utilizate in toate celelalte domenii,care prezinta finalitate legata de activitatile economice: prospectiunea si explorarea pentru resurse minerale si energetice;cunoasterea caracteristicilor fizico-mecanice si chimie ale partii superficiale a Pamantului (roci si soluri) ub vederea implantarii structurilor de abitatie si industriale,precum si a utilizarii in agricultura;previziunea si controlul factorilor de risc vulcanic si seismic;realizarea de studii ambientale cu caracter special,etc

Aceste mari domenii de cercetare geologica evidentiaza ca prime obiective ale stiintelor geologice:

- Stabilirea varstei si modului de formare a Pamantului

- Cunoasterea structurii si geodinamicii interne;

- Datarea evenimentelor importante din istoria geologica a Pamantului si determinarea varstei materialelor geologice

- Cunoasterea profunda a lumii minerale,de la aparitia primelor elemente chimice , la formarea si caracteristicile mineralelor si rocilor,si pana la descifrarea organizarii cristialine intime a acestora in vederea utilizarii lor in cele mai sofisticate procese tehnologice ;

- Cunoasterea evolutiei lumii biologice;

- Cunoasterea Universului, a elementelor Sistemului solar si a formarii si evolutiei acestora.

Mineralele sunt substanţe naturale solide, mai rar fluide, alcătuite din unul sau mai multe elemente chimice, care intră în componenţa rocilor şi minereurilor. După conţinutul lor ele se pot împărţi în minerale metalifere şi respectiv nemetalifere (sare, gips,azbest, mică, feldspat), iar cele metalifere se pot împărţi la rândul lor în feroase şi neferoase.

Mineralele sunt de regulă substanţe neomogene din punct de vedere chimic, fiind frecvent substanţe solide cristalizate în sisteme diferite de cristalizare, de aceasta ocupându-se ramura mineralogiei, cristalografia.

Exemple de minerale: cuarţul (SiO2), pirita (FeS2), galena (PbS), blenda (ZnS), calcopirita (CuFeS2), calcitul (CaCO3), gipsul (CaSO4*2 H2O), sau fără a mai aminti formula chimică, sunt: stibina, rodocrozitul, baritina (baros=greu), grafitul (forma amorfă a diamantului), şi diamantul.