Munții Vrancei potențialul ecologic și exploatarea biologică

Asezare

Muntii Vrancei se incadreaza laturii externe a grupei de Curbura,apartinand Carpatilor Orientali,in cuprinsul careia laolalta cu Muntii Bretcului si Muntii Buzaului alcatuiec sectorul estic.

Acestia sunt marginiti de Depresiunea intramontana a Brasovului la nord,de Subcaratii Curburii la est,si de valea carpatica a Buzaului la sud-est.

Spre est teritoriul montan vine in contact cu Depresiunea Vrancei,de-a lungul unei limite transante marcata de localitatile Soveja ,la nord,pe valea Susitei,Tulnici-pe putna Nejeru-pe Zabala si Vintileasca la sud,pe Ramnicu Sarat.

La nord-est,Muntii Vrancei ,in delimitarea lor mai extinsa ce cuprinde si clabucetelemai joase ale Muntilor Bretcului sunt marginiti de marea Depresiune a Brasovului,reprezentata in acest sector prin compartimentul sau nordic-estic,Targu Secuiesc.

In partea nordica, limita Muntilor Vrancei este trasta in mod obisnuit in lungul vaii Oituzului,incluzandu-se acestora si culmile coborate alea Magurii Casin(1165m)

Pozitia lor se suprapune rascrucii dintre Moldova,Transilvania si Muntenia,intarindu-se si prin aceasta funcita nodala in circuatia turistica pe coordinate mult mai extinse cu specific transcarpatic si extracarpatic.

Sub raport Administrativ-Teritorial zona apartine judetelor Vrancea(cea mai mae parte),Bacau(sectorul Nordic),Buzau(Marginea de sud-est si foarte putin din extremitatea sudica) si Covasna(latura nord-vestica)

Se desfasoara pe o lungime de 79 km (in directia nord-sud)si o latime de 20-35 km (in directia est-vest), insumand o suprafata de 1666 km².Sunt munti cu altitudini mijlocii,alcatuiti dintr-o alternanta de culmi(Lacaut,Giurgiu,Zboina Frumoasa) si din maisve isolate cu aspect de maguri(Goru,pietrosu,Clabuc),Fragmentate de vai adanci,cu numeroase chei si sectoare de largire sub forma unor depresiuni(Lepsa,Gresu).

Relieful

Actualul relief al Masivului Vrancea are o istorie geologica dasfasurata pe parcursul a 140 milioane de ani cat inglobeaza de la finele mezozoicului pana in present. Trasaturile geografice reflecta prezenta depozitelor de flis, pe care s-a dezvoltata un relief cu altitudini mijlocii, cu o fragmentare accentuata, generate si de un regim pregnant de torentialitate. Nodul orografic principal Goru(1785 m)-Lacaut(1777 m),situate in sud-vest,corespunde unei axe de inaltare tectonica maxima in Carpatii de la Curbura si reprezinta un obstacol major in calea circulatiei maselor de aer. Spre nord si nor-est se prelungeste cu o culme rotunjita impadurita si presarata cu varfuri sub forma de cupola-Clumea Babei(1544 m), Stogu Mare(1527 m), Musat(1503 m)si Lepsa(1390 m).Spre vest se extend culmile largi si netezite ale Muntilor Bretcului,formate in conditiile unei inaltari mai reduse, caracteristice ramie montane a Depresiunii Brasovului. Formatiunile geologice sunt afectate sensibil de deformãri tectonice : falii, etc. Unele linii de fracturi se evidentiazã în peisaj prin povârnisuri ori abrupturi care mãrginesc creste propriu-zise.

Ca înãltime Muntii Vrancei culmineazã cu vf.Goru la 1785m. Nivelul mediu este de 1500m desi putine vârfuri trec de 1700m altitudine: vf.Lãcãuti (1777m), Arnisoara (1725m) si Giurgiu (1721m).

Muntii Vrancei sunt dezvoltati pe depozitele flisului extern cretacic si plaogen,cu o structura tectonica in panze de sariaj suprapuse.Flisul este stras cutat in sinclinale si anticlinale cu numeroase complicatii sub forma de solzi si digitatii(V.Mutihac,L.Ionesi,1978 ).Prtea de est a acestor munti de incadreaza in aria epicentrala a vrancei,careia ii corespunde cea mai mare seismicitate de pe teritoriul Rmaniei.(L Constantinescu,1978).Aceste reflexe au un reflex direct in functionalitatea reliefului si imprima trasaturi sprecifice celorlalte caomponente fizico-geografice. Inclinarea versantilor si conformatia albiilor reflecta diferentierile litologice specifice fasiilor de flis orientate nord-sud si nord-est-sud-vest si inaltarile tectonice differentiate pe compartimente.predomina versantii cu inclinari de 25-35º,cu profil convex-concav sau un trepte,la care se adauga versantii cu inclinarile de 35-45º,avand extinderi limitate la muntii Coza si Zboina Frumoasa.Abrupturile de peste 45º corespund unor bancuri massive de gresie dura in culmile Coza si Zboina Frumoasa.Adancirea puternica a vailor-cu peste 400-500 m in culmile Goru si Lacaut si cu 200-30 in restul masivului-reflecta intensitatea diferentiata a miscarilor de inaltare.

Desi puternic fragmentati si afectati de miscarile tectonice diferentiate, in Muntii Vrancei s-au pastrat unele suprafete de nivelare(A.Nordon,1931;N.Al.Radulescu ,1937;V.Tufescu,1939,1972;N.Orghidan,1969)

Pe baza diversitatii conditiilor geografice din acest masiv au fost differentiate mai multe subunitati.

Muntele Furu in sud-est, este situat intre valea Slanicului la sud si Valea Zabalei la nord.Alcatuit din alternante de grsii calcaroase cu marne si sisturi argiloase, este impadurit in proportie de 90%,pasunile fiind localizate pe culmile mai inalte(Furu Mare 1415 m,Prelunca 1330m,monteoru 1330m)

Muntele Zloina Frumoasa (1657m) este situate intre valea Zalaei si valea Narujei, fiind alcatuiu din gresii, sisturi argiloase cu intercalatii calcaroase.Este puternic fragmentat de vai adani.cu numeroase rupture de panta.

Muntii Lacaut(1777 m(-Goru(1785 m)alcatuiesc nordul orografic principal, fiind constituiti predominant din gresii dure.se dasfasoara pe directia nord-vest-est,intre vaile Barcei Mici si Zabalei.Pasunile intinde favorizeaza existenta unui numar mare de stane.In trecut, pasunile din culmile Lcautului si Gorului erau folosite pastoritul transhumant.

Muntele Coza se desfasoara intre vaile Putnei si Zabalei,si este alcatuit