Peisaje rezidențiale și etnografii bucureștene - cartierul tineretului

Proiect
7/10 (1 vot)
Domeniu: Geografie
Conține 1 fișier: docx
Pagini : 14 în total
Cuvinte : 2238
Mărime: 1.22MB (arhivat)
Publicat de: Ionela Covaci
Puncte necesare: 6
Profesor îndrumător / Prezentat Profesorului: Nae Andreea
UNIVERSITATEA DIN BUCUREŞTI FACULTATEA DE GEOGRAFIE- BUCUREŞTI – 2015 Anul II, Master, Specializarea Planificare Teritorială și managementul localitățiilor urbane și rurale.

Extras din proiect

CAPITOLUL I

Introducere. Evoluție geografică și istorie locală

Cartierul Tineretului se află în sectorul 4 al Capitalei şi însumează 62,5 ha. Denumirea cartierului a fost preluată de la Parcul Tineretului. Cartierul, este delimitat în prezent de Splaiul Unirii în partea de nord-est, bd. Gheorghe Şincai (care a preluat şi o parte din binecunoscuta str. Lânăriei) la vest şi bd. Tineretului în partea de sud. Zona Tineretului este străbătută de Calea Văcăreşti, una dintre cele mai importante şi cunoscute artere de circulaţie ale Bucureştiului. În perioada de început a Capitalei, aceasta lega centrul vechi al oraşului de Mănăstirea Văcăreşti.

Evoluția geografică și istoria locală

După planul de sistematizare din februarie 1926, Bucurestiul a fost impartit din punct de vedere administrativ, într-o zonă centrală și o zonă periferică. Zona centrală avea patru sectoare, fiecare dintre ele având un consiliu local. Zona periferică a fost constituită din restul teritoriului până la limita forturilor. Comunele cuprinse în această zonă au primit statutul de comunități suburbane. Interesele generale ale orașului și ale comunelor suburbane erau administrate de Consiliul General, format din 36 consilieri aleși, 24 consilieri numiți, și până la 7 consilieri cooptați. Conducerea administratiei era asigurata de Primarul General, ales de consiliu.

La începutul anilor '60, a fost realizată una dintre principalele artere ale Bucureştiului, care continuă axa nord-sud, cunoscută la început sub denumirea de Magistrala Nord-sud, pentru ca mai târziu să primească numele pe care îl poartă astăzi - bd. Dimitrie Cantemir. Amenajarea acestei importante artere de circulaţie a oraşului a dus totodată la dezvoltarea întregii zone de sud a capitalei.

La sfârşitul deceniului al VI-lea a început amenajarea celui mai mare parc din sudul Bucureştiului, Parcul Tineretului. Vecinătatea unor case mici şi insalubre, într-un procent destul de mare, a făcut ca pe planşetele urbaniştilor din aceea perioadă să apară un mic ansamblu de blocuri, menite să înlocuiască casele patriarhale joase care aveau curţi cu verdeaţă şi străzi pline de praf.

Odată cu începutul anului 1970, pe teritoriu cartierului Tineretului au fost construite 150 de blocuri în etape diferite. În timp ce cartierul era în dezvoltare, au început să fie realizate din ce în ce mai multe blocuri cu un regim de înălţime de P+10E, ceea ce a dus la o aglomerare şi o îndesire a construcţiilor iniţiale. În anii '80 au fost executate şi ultimele blocuri ale noului cartier Tineretului.

Bibliografie

Mirela Mariana Nae, “Geografia calităţii vieţii urbane. Metode de analiză” Editura Universitară, 2006, Bucuresti.

http://ro.wikipedia.org/wiki/Tineretului

http://www.bucurestiivechisinoi.ro/2011/10/latura-necunoscuta-a-cartierului-tineretului-1/

http://tineretului.wordpress.com/

http://ghid.imopedia.ro/dex/tineretului-256.html

http://rezistenta.net/2011/10/latura-necunoscuta-a-cartierului-tineretului-2.html

http://statistici.insse.ro/

www.recensamantromania.ro

Preview document

Peisaje rezidențiale și etnografii bucureștene - cartierul tineretului - Pagina 1
Peisaje rezidențiale și etnografii bucureștene - cartierul tineretului - Pagina 2
Peisaje rezidențiale și etnografii bucureștene - cartierul tineretului - Pagina 3
Peisaje rezidențiale și etnografii bucureștene - cartierul tineretului - Pagina 4
Peisaje rezidențiale și etnografii bucureștene - cartierul tineretului - Pagina 5
Peisaje rezidențiale și etnografii bucureștene - cartierul tineretului - Pagina 6
Peisaje rezidențiale și etnografii bucureștene - cartierul tineretului - Pagina 7
Peisaje rezidențiale și etnografii bucureștene - cartierul tineretului - Pagina 8
Peisaje rezidențiale și etnografii bucureștene - cartierul tineretului - Pagina 9
Peisaje rezidențiale și etnografii bucureștene - cartierul tineretului - Pagina 10
Peisaje rezidențiale și etnografii bucureștene - cartierul tineretului - Pagina 11
Peisaje rezidențiale și etnografii bucureștene - cartierul tineretului - Pagina 12
Peisaje rezidențiale și etnografii bucureștene - cartierul tineretului - Pagina 13
Peisaje rezidențiale și etnografii bucureștene - cartierul tineretului - Pagina 14

Conținut arhivă zip

  • Peisaje Rezidentiale si Etnografii Bucurestene - Cartierul Tineretului.docx

Ai nevoie de altceva?