Extras din proiect
CAPITOLUL I
Introducere. Evoluție geografică și istorie locală
Cartierul Tineretului se află în sectorul 4 al Capitalei şi însumează 62,5 ha. Denumirea cartierului a fost preluată de la Parcul Tineretului. Cartierul, este delimitat în prezent de Splaiul Unirii în partea de nord-est, bd. Gheorghe Şincai (care a preluat şi o parte din binecunoscuta str. Lânăriei) la vest şi bd. Tineretului în partea de sud. Zona Tineretului este străbătută de Calea Văcăreşti, una dintre cele mai importante şi cunoscute artere de circulaţie ale Bucureştiului. În perioada de început a Capitalei, aceasta lega centrul vechi al oraşului de Mănăstirea Văcăreşti.
Evoluția geografică și istoria locală
După planul de sistematizare din februarie 1926, Bucurestiul a fost impartit din punct de vedere administrativ, într-o zonă centrală și o zonă periferică. Zona centrală avea patru sectoare, fiecare dintre ele având un consiliu local. Zona periferică a fost constituită din restul teritoriului până la limita forturilor. Comunele cuprinse în această zonă au primit statutul de comunități suburbane. Interesele generale ale orașului și ale comunelor suburbane erau administrate de Consiliul General, format din 36 consilieri aleși, 24 consilieri numiți, și până la 7 consilieri cooptați. Conducerea administratiei era asigurata de Primarul General, ales de consiliu.
La începutul anilor '60, a fost realizată una dintre principalele artere ale Bucureştiului, care continuă axa nord-sud, cunoscută la început sub denumirea de Magistrala Nord-sud, pentru ca mai târziu să primească numele pe care îl poartă astăzi - bd. Dimitrie Cantemir. Amenajarea acestei importante artere de circulaţie a oraşului a dus totodată la dezvoltarea întregii zone de sud a capitalei.
La sfârşitul deceniului al VI-lea a început amenajarea celui mai mare parc din sudul Bucureştiului, Parcul Tineretului. Vecinătatea unor case mici şi insalubre, într-un procent destul de mare, a făcut ca pe planşetele urbaniştilor din aceea perioadă să apară un mic ansamblu de blocuri, menite să înlocuiască casele patriarhale joase care aveau curţi cu verdeaţă şi străzi pline de praf.
Odată cu începutul anului 1970, pe teritoriu cartierului Tineretului au fost construite 150 de blocuri în etape diferite. În timp ce cartierul era în dezvoltare, au început să fie realizate din ce în ce mai multe blocuri cu un regim de înălţime de P+10E, ceea ce a dus la o aglomerare şi o îndesire a construcţiilor iniţiale. În anii '80 au fost executate şi ultimele blocuri ale noului cartier Tineretului.
Bibliografie
Mirela Mariana Nae, “Geografia calităţii vieţii urbane. Metode de analiză” Editura Universitară, 2006, Bucuresti.
http://ro.wikipedia.org/wiki/Tineretului
http://www.bucurestiivechisinoi.ro/2011/10/latura-necunoscuta-a-cartierului-tineretului-1/
http://tineretului.wordpress.com/
http://ghid.imopedia.ro/dex/tineretului-256.html
http://rezistenta.net/2011/10/latura-necunoscuta-a-cartierului-tineretului-2.html
http://statistici.insse.ro/
www.recensamantromania.ro
Preview document
Conținut arhivă zip
- Peisaje Rezidentiale si Etnografii Bucurestene - Cartierul Tineretului.docx