Potențialul turistic al reliefului glaciar - studiu de caz - Munții Retezat

INTRODUCERE

Relieful glaciar reprezintă relieful format pe munţii înalţi în timpul răcirii climatice din Cuaternar. În relieful din perioada actuală se recunosc forme glaciare variate ca marime, formă şi structură ce poartă amprenta ciclurilor glaciare continuate peste praguri cu văi glaciare care au în partea terminală acumulări de morene.

Despre relieful glaciar s-au scris numeroase studii având o durată de peste un secol. Un loc distinct în aprecierea modelării glaciare l-au avut lucrările lui Emm. de Martonne (descrierea şi cartarea reliefului glaciar din C. Meridionali, precizarea fazelor, evoluţiei şi limitelor glaciaţiunilor din Carpaţi), sintezele lui M.Sawinski, Th.Krautner, S. Pawlowski la începutul sec.XX. După 1955 cercetările s-au amplificat rezultatele fiind consemnate în teze de doctorat şi în articole de sinteză.

Relieful specific zonei Carpaţilor Româneşti se remarcă extrem de mult prin peisajele cu relief glaciar alături de lacurile glaciare.

Fig.1 Munţii Retezat

Valorificarea reliefului glaciar şi a altor elemente ale cadrului natural din Carpaţi a determinat dezvoltarea turismului montan. În prezent efectele dezvoltării turismului montan în plan economic, social şi cultural deşi sunt foarte greu de cuantificat, sunt tot mai mult apreciate datorită importanţei lor.

Studiul de caz – Munţii Retezat – scoate în evidenţă rolul reliefului glaciar în dezvoltarea turismului, dar şi impactul turismului asupra reliefului glaciar.

CAPITOLUL 1

RELIEFUL GLACIAR

1.1 Aspecte generale

Principalul factor ce a determinat apariţia reliefului glaciar pe teritoriul României, în Carpaţii Româneşti, este reprezentat de răcirea climei. Pe lângă aceasta se adaugă şi înalţarea reliefului la sfârşitul Pliocenului şi începutul Cuaternarului, ce au determinat instalarea zăpezilor precum şi apariţia gheţarilor, producându-se astfel înlocuirea sistemului de modelare, de la cel fluvio-denudaţional la cel glacio-nival şi glaciar. Modelarea glaciară s-a realizat prin două tipuri de gheţari: de circ şi de vale, iar pe alocuri se pot adăuga şi gheţarii de platou. Instalarea gheţarilor s-a produs mai intens pe versanţii nordici şi nord-estici unde insolaţia era mai redusă, iar condiţiile de climă mai aspre, cu temperaturi medii de -10ºC şi precipitaţii abundente sub formă solidă, favorizând astfel acumularea zăpezilor şi a gheţii.

De la o ramură carpatică la alta, ca şi de la un masiv la altul există diferenţiri uneori foarte importante, în ce priveşte amploarea formelor glaciare ca şi tipul acestora. Factorii ce induc aceste diferenţieri sunt:

- altitudinea masivului;

- expunerea;

- tipul de relief existent în periglaciar;

- gradul de fragmentare a reliefului periglaciar;

- panta şi natura rocilor.

Astfel, masivele cele mai înalte, de peste 2000m au fost supuse unor eroziuni glaciare puternice din care au rezultat un număr foarte mare de forme glaciare, de dimensiuni mari, asociate adesea, în vaste complexe glaciare ce au acumulat circuri mici şi mari şi văi glaciare care îşi trimiteau limbile de gheaţă până la altitudini sub limita zăpezilor permanente.

Deci, dezvoltarea şi varietatea exceptională a formelor glaciare se datorează, pe de o parte, altitudinilor mari care au determinat instalarea masivă a gheţarilor, iar, pe de alta parte, rocilor cristaline, dure, care au favorizat conservarea acestor forme.

Asupra reliefului glaciar din România s-au efectuat o serie de studii menite să ateste prezenţa reliefului glaciar pe teritoriul ţării noastre, în etajul alpin, uneori chiar în partea superioară a celui forestier din unele masive carpatice, unde pot fi identificate forme de relief şi depozite a căror geneză impune admiterea modelării glaciare.

1.2 Relieful glaciar în Carpaţii Meridionali

Carpaţii Meridionali datorită înălţimii şi masivităţii, păstrează cele mai tipice şi mai complexe forme de relief glaciar care aparţin fazelor de modelare glaciară, riss şi würm. Dacă în Iezer, Ţarcu, Şureanu, relieful glaciar e mai puţin conturat, în schimb în Retezat, Făgăraş şi Parâng apar mari ansambluri glaciare desfăşurate între 1300-2300m.