Potențialul turistic și valorificarea acestuia în Franța

Capitolul I.

Prezentarea de ansamblu a Franţei

1.1. Asezarea geografică. Limite şi vecini

Suprafata: 543945 km

Asezarea geografica: intre 42°20`-51°5` latitudine nordica şi 5°55` longitudine vestica-8°10` longitudine estica

Vecini: Luxemburg (N-E),Germania si Elvetia ( E ), Italia si Monaco ( S-E ),Marea Mediterana, Spania si Andora ( S ), Oceanul Atlantic ( V ). Frantei ii apartine si insula Corsica din Marea Mediterana.

Populatia: 57800000 locuitori

Densitatea populatiei: 100 locuitori/km²

Capitala: Paris (9319000 locuitori)

Limba oficiala: franceza

Principalele articole de import: masini si utilaje, titei, fonta si otel, metale neferoase, autovehicule, produse textile

Principalele articole de export: masini si utilaje, utilaje de transport, fonta si otel, produse textile, grau, produse petroliere, produse chimice, metale neferoase, fructe, vin

Moneda nationala: euro

Produsul intern brut: 1321394 milioane dolari

Forma de guvernamant: republica

1.2. Căile de acces

TGV- tren de mare viteza (300 km/h), calea ferata ce leaga Franta de Anglia (prin canalul de sub M. Manecii).

Autostrada Soarelui pe valea Ronului

Porturi maritime: Le Havre, Brest, Bordeaux (Oc. Atlantic) Marseille, Nice (Marea Mediterana)

Aeroporturi la: Paris, Nice, Toulouse, Bordeaux, Lyon

Capitolul II.

Analiza şi valorificarea potenţialului turistic natural al Franţei

2.1. Potentialul turistic al reliefului

Relief variat, dispus sub forma unor trepte cu larga extindere astfel: o regiune inalta, Masivul Central Francez si Alpii inconjurati spre vest si sud de podisuri si apoi, la perigerie, campii formand un larg amfiteatru. In est se desfasoara Alpii Maritimi, Cotici, Graici si Savoiei, precum si Muntii Jura.

La granita cu Spania, se afla Muntii Pirinei, masivi, inalti, cu puternice urme glaciare. Spre sud se intinde Masivul Central Francez, spre nord si nord-est Masivele Vosgi si Ardeni, iar in nord-vest muntii josi (Armoricani), bine impaduriti din Peninsula Bretagne si Normandia. Principalele cursuri de apa sunt: Sena cu Oise, Loara, Rinul, Ronul si Gironde.

Masivul Armorican este situat in nord-vestul Frantei, are altitudini ce nu depasesc 450 m, cele mai joase regiuni fiind bazinele interioare cu 100-200 m altitudine.Este caracterizat de un climat breton, foarte instabil cu succesiuni intre vreme insorita si innorata, temperaturi fara excese si precipitatii abundente.

Masivul Central Francez este situat in mijlocul tarii si are o altitudine medie de 700 m. In general relieful se inscrie in trei trepte caracteristice: treapta montana, treapta platourilor si cea a depresiunilor sau culoarelor interioare.

Muntii Vosgi sunt situati in NV tarii intre Bazinul Parisului in vest si Campia Alsaciei in E.Fac parte din acelasi sistem hercinic,fiind alcatuiti din sisturi cristaline, gresii, granite.

Masivele Ardeni, Maures si Esterel. Masivul Ardeni este alcatuit din sisturi cristaline cenusii si violacee. Nu depaseste 600m in altd, este traversat de la S catre N de raul Meuse, a carui vale este destul de adancita cu sectoare de defilee care dau un farmec deosebit peisajului.

Masivele Maures si Esterel sunt ramasitele unui vechi bloc hercinic prins in cutarile alpine. Sunt situate la marginea sudica a Alpilor, vecine cu Marea Mediterana.

Muntii Alpi se gasesc in partea de SE a Frantei si se desfasoara sub forma unui arc pe cca 350km cu convexitatea spre V. Altitudinea maxima in Alpii Frantei depaseste 4000m (4807m Mont Blanc). Eroziunea legata de inghet – dezghet, ca si cea torentiala si glaciara au un rol important in fasonarea reliefului. Ea a generat si continua sa creeze creste, abrupturi, vai si circuri glaciare, mari conuri de dejectie . Alpii francezi sunt grupati in: Alpii de nord si Alpii de sud.

Muntii Pirinei, o regiune muntoasa masiva, au inaltimi care trec de 3000m, si se intind pe cca 400km de la Est catre Vest. Prezinta un abrupt pronuntat spre Campia Acvitaniei, si unul mai domol catre Ebru. Sunt fragmentati de vai puternic adancito care permit comunicarea intre Franta si Spania.

Regiunea d’Armagnac (Piemontul Lannemezan) este un podis cu aspect colinar, la poalele nordice ale Pirineilor, cu altd cuprinse intre 300 si 700m.

Muntii si Podisul Jura. Muntii Jura, alaturi de Podisul Jura, se gasesc la granita dintre Franta si Elvetia. Nu depasesc 1800m (Vf. Cret de la Neige, 1723m).

Podisul Jura se ridica deasupra campiei Saone, cu cca 300-400m. Jura are in baza un soclu cristain, peste care se asterne o groasa cuvertura calcaroasa cutata in cute paralele dar si faliata.

Campia Alsaciei si culoarul Rhodanian. Campia Alsaciei este o fosa hercinica umpluta cu depozite sedimentaremarine si lacustre tertiare.