Proiect turistic Alba Iulia

Judeţul Alba , această ,, inimă de ţară “ , se numără printre multele judeţe ale ţării care se pot mândri cu o zestre atât de bogată , derivată din aspectele variate ale cadrului natural , unde munţii de peste 2000 metri stau alături de blânde culoare de vale , unde platouri impânzite de creste calcaroase de un alb imaculat contrastează cu colinele line ale domurilor din Podişul Târnavelor , unde peisajul umanizat ale văilor şi munţilor se întregeşte cu feericele construcţii stalagmitice ale peşterilor .

Judeţul Alba, pe cuprinsul căruia au avut loc de-a lungul secolelor importante evenimente istorice, rămâne întipărit cu litere de aur în marea carte a neamului românesc .

De această vatră strămoşească se leagă prima înfăptuire, în anul 1600 la Alba Iulia, a unirii Transilvaniei cu Ţara Românească şi Moldova sub sceptrul vestitului voievod Mihai Viteazu . Aici a izbucnit şi s-a desfăşurat marea răscoală a ţăranilor de sub conducerea lui Horea, Cloşca şi Crişan. Blajul vestitei Şcoli ardelene a fost leagănul luptei pentru eliberarea naţională, centrul revoluţiei române de la 1848 . Alba Iulia , această aşezare dacică a cărei vechime de peste 2000 de ani este atestată documentar , fostă capitală a principatului Transilvania, a devenit oraşul dovezii unităţii noastre naţionale. Aici, la 1 decembrie 1918, s-a încununat toată lupta de veacuri a întregului nostru popor, pentru pământul străbun, masele populare dându-şi votul pentru marele act al deplinei noastre uniri, într-o singură ţară, odată pentru totdeauna şi pentru toate timpurile.

De asemenea, pe întreg cuprinsul judeţului pot fi văzute o seamă de frumuseţi naturale şi monumente istorice, care au constituit dintotdeauna un punct de atracţie pentru turistii din ţară şi de peste hotare. Din zona Munţilor Apuseni şi până în valea Sebeşului, din valea Târnavelor si a Mureşului şi până in valea Arieşului, călătorul este întâmpinat de locuri care vorbesc despre viaţa şi lupta oamenilor acestor meleaguri, despre aspiraţiile lor. Monumentul naturii de la Sebeş, cunoscut sub numele de Râpa Roşie, gheţarul de la Scărişoara, Piatra Craivei , Dealul cu melci, Fagul împăratului, cheile Vălişoarei si ale Râmeţului sunt numai câteva din „ perlele “ turistice ale judeţului.

Atracţia turistică a frumuseţilor naturale este întregită de numeroase elemente de cultură materială , care reprezintă valori inestimabile : monumente istorice (cetăţi şi castele , mănăstiri şi biserici pictate sau fortificate , monumente memoriale ), obiective culturale, elemente de etnografie si artă populară .

CAPITOLUL I

CARACTERIZARE FIZICO - GEOGRAFICA

1.1. AŞEZARE GEOGRAFICĂ

Judeţul Alba este situat în partea cetrală a României, pe cursul mijlociu al râului Mureş , în regiunea de confluenţă a acestuia cu Târnavele, Ampoiului şi Sebeşul, cuprinzând partea sud- estică a Munţilor Apuseni.

Forma de ansamblu a teritoriului judeţului Alba este triunghiulară, cu vârfurile orientate spre est, vest şi sud şi cu laturile spre nord – nord – vest, vest – sud - vest şi est – sud – est.

Judeţul Alba se suprapune peste anumite părţi din trei mari unităţi de relief din ţara noastră şi anume : Carpaţii Occidentali ( Munţii Apuseni ) , Carpaţii Meridionali ( Munţii Sebeşului ) şi Podişul Transilvaniei , precum şi peste zona depresionară de conctact dintre acestea , axată pe Valea Mureşului (Depresiunea Alba Iulia – Turda) şi prelungită spre est de Valea Secaşului şi spre vest către Culoarul depresionar al Orăştiei.

Valea Mureşului şi cursul inferior al celor două Târnave împart relieful judeţului în două unităţi disctincte. În partea vestică se află o zonă mai înaltă, reprezentată prin extremitatea estică a Munţilor Metaliferi, de culmile masivului Trascăului şi de versanţii sudici ai Munţilor Bihorului, între care se intercalează câteva depresiuni montane : Zlatna, Abrud, Câmpeni.

La est de Mureş se desfăşoară culmile vestice mai coborâte ale podişului Târnavelor, cu înălţimi de peste 400 – 500 metri fragmentate de afluenţii Mureşului şi Târnavelor .

Prin forma şi poziţia sa, judeţul Alba este ,,o inimă în inima ţării “ .

1.2. CLIMA

În condiţiile climei temperat – continentale a ţării noastre, factorii locali, în mod deosebit relieful, expunerea lui, gradul de fragmentare, etc. determină o seamă de zone climaterice specifice. Datorită acestui fapt, în judeţul Alba clima nu poate fi caracterizată decât ţinând cont de zonarea reliefului său.

Astfel , in zonele montane temperaturile medii anuale sunt de 2 grade, iar în lunca Mureşului de 9,5 grade. Temperatura medie a lunii ianuarie este pe munţi de – 5 grade, iar în zonele depresionare de – 3,3 grade. Cea a lunii iulie este de 10 grade in zona înaltă şi de 20,5 grade în zonele mai joase. Temperatura maximă absolută în judeţul Alba s-a înregistrat în vara anului 1952 la Alba Iulia, fiind de 42,5 grade , iar minima absolută marcată de mercurul termometrului era în iarna anului 1942, la Blaj, de -32 grade.

Datorită diferenţelor de nivel şi a celor de temperatură dintre zonele înalte şi cele depresionare, pe pantele de sud – est ale Apusenilor, spre Depresiunea Alba Iulia – Turda, se formează frecvent vânturi cu caracter de foehn, care produc în general creşterea temperaturii aerului, înseninarea cerului şi scăderea precipitaţiilor( sub 600 mm anual ), fapt ce determină o desprimăvărare mai timpurie în toată lunca Mureşului şi care favorizează în bună măsură culturile cerealiere, a viţei de vie şi a pomilor fructiferi .

Sunt, de asemenea, frecvente brizele de munte în zonele muntoase şi în bazinele depresionare, ceea ce face să se înregistreze uneori inversiuni de temperatură, ca efect al coborârii aerului rece de pe versanţii munţilor din jur spre zonele depresionare.

1.3. REŢEAUA HIDROGRAFICĂ

Hidrografia judeţului Alba este dominată de cursul mijlociu al Mureşului, care colectează toate râurile din teritoriul său .

Între afluenţii săi mai importanţi de pe partea dreaptă amintim Arieşul, Aiudul, Geoagiul, Valea Teiuşului, Valea Gălzii, Cricăul, Ampoiul, Vinţul şi altele mai puţin însemnate, care coboară din Munţii Apuseni, având caracter torenţial .

Pe partea stângă, Mureşul primeşte Târnava, după ce la Blaj , Târnava Mare confluează cu Târnava Mică, Secaşul Sebeşului, Sebeşul, Pianul, Cugir şi altele.

Lacurile( apele stătătoare ) sunt slab reprezentate în judeţul Alba. Semnalăm doar pe cel de origine carstică – Iezerul de la Ighiel – care are o suprafaţă de 5,3 ha şi este situat la o altitudine de 915 metri. Lacul şi regiunea înconjurătoare sunt o rezervaţie naturală pentru păstrăvi şi mufloni. La Ocna Mureş sunt lacurile sărate de prăbuşire, iar lângă Alba Iulia este Tăuşorul, lac rămas într-un braţ părăsit al Mureşului .

Relieful accidentat cu pante abrupte şi debitul bogat al apelor ce coboară pe aceste pante sunt surse de energie deosebit de importante pentru judeţul Alba şi pentru intreaga ţară.