Sit-ul arheologic de la Tacuta

Imagine preview
(7/10)

Acest proiect trateaza Sit-ul arheologic de la Tacuta.
Mai jos poate fi vizualizat un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier pptx de 29 de pagini .

Profesor indrumator / Prezentat Profesorului: prof. univ. Cristian Secu

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca. Ai nevoie de doar 5 puncte.

Domeniu: Geografie

Extras din document

Așezarea geografică a comunei Tăcuta și a sitului de la Dealul Miclei

Comuna Tăcuta se află la extremitatea nordică a judeţului Vaslui, la 41 km nord de municipiul Vaslui, din punct de vedere geografic găsindu-se în partea de nord a Podişului Central Moldovenesc, într-un ansamblu de platouri, dealuri cu suprafaţă larg boltită şi culmi separate de văile adânci, asimetrice, din care se remarcă pâraiele Cuțicna/Cuțigna și Valea Largă (Fig. 1, 2).

Aşezarea preistorică de pe Dealul Miclea, cu o suprafață de aproximativ 7 hectare, este situată pe lobul estic al dealului cu același nume (orientat NV-SE), la confluența dintre pâraiele Cuțicna și Valea Largă, unde formau altădată un iaz natural, azi un șes neted. Situl este amplasat la 500 m sud-vest de Tăcuta pe segmentul dinspre sat al Dealului Miclea, denumit și Paic, având o altitudine absolută cuprinsă între 160-166.5 m și una relativă de 12-16 m, față de cursul pâraielor învecinate.

Figura 1. Localizarea sitului arheologic de la Tăcuta

Figura 2. Punctul Dealul Miclea poziţionat pe ortofotoplan

Date arheologice

Situl arheologic de la Tăcuta-Dealul Miclea/Paiu este format dintr-o așezare ce face parte din cultura Cucuteni A3, precum și o serie de vestigii din perioada bronzului (Fig.3).

O parte dintre acestea au fost păstrate la muzeul satului din Tăcuta, o altă parte a acestora fiind duse la Muzeul Ștefan cel Mare din Vaslui.

Fig. 3. Tăcuta-Dealul Miclea. A. Planurile SI-V; B. Detalii ale Gr.1/2011(apud Boghian et alii, 201

Date geomorfometrice

Au fost realizate o serie de hărți tematice, atât topografice, hipsometrice, ale înclinării terenului și a vizibilității, toate acestea permițând, atât cât este posibil, reconstituirea mediului, precum și a comunităților care au locuit în acest spațiu.

Coroborarea datelor arheologice, obținute prin săpătura arheologică, efectuarea unor investigații nondistructive și întocmirea hărților arheologice, cu cele geomorfometrice, pedologice, hidrologice, arheozoologice etc. și cu informaţiile sistemice dobândite prin aplicarea GIS și analiza integrată a acestora au permis estimarea gradului de intervenție a omului protoistoric în ecosistem și obținerea unor reconstrucții de tip landscape archaeology.

Structura geologică

Structura geologică este monoclinală (NNV-SSE), fiind alcătuită, în mare parte, din depozite geologice argiloase şi mărnoase, cu intercalaţii de nisipuri, care aparţin Sarmaţianului mediu (Basarabian), în vreme ce Sarmaţianul superior (Chersonianul în facies deltaic) apare pe suprafeţe mai restrânse, sub forma unor fâşii de depozite argilo-nisipoase cu intercalaţii grezoase (orizontul nisipurilor şi gresiilor de Păun), la nivelul culmilor interfluviale și platourilor structurale.

În acest complex litologic se găsesc mai multe strate acvifere, freatice şi de adâncime, care favorizează ample procese de alunecare a versanţilor şi dezvoltarea unor bazine de eroziune cu alunecări active, precum cele ale văilor Larga, la Focșeasca, şi Recea, la S-SE de Mircești. Depozitele aluviale cuaternare/holocene se găsesc doar pe cursurile mijlocii și inferioare ale Dobrovățului și Rediului (fig.4).

Fig.4 Harta geologică a regiunii Tăcuta-Dealul Miclea

Datele geomorfometrice ale sitului

Dealul Miclea, unde se află amplasamentul sitului protoistoric în discuție, are o structură geologică de vârstă basarabiană, la fel ca majoritatea teritoriului comunei Tăcuta. Altitudinea sa coboară, pe direcția V-E, de la 227 m, la est de Mircești, până la 160 m, la SV de Tăcuta (fig. 5).

Fig. 5 Ridicarea topo a sitului (echidistanța 0,5 m);

Petrografic, argilele din baza sitului prezintă, local, intercalaţii de pachete de gresii sarmațiene, care nu sunt continue și se găsesc în poziție înclinată, ca urmare a purtării în timpul alunecării. Asemenea pachete de gresii au fost descoperite în secțiunile săpate, aletele aflorează în versantul nord-estic al dealului.

Pantele de NV, N, NE și E ale acestuisegment al Dealului Miclea sunt abrupte, creând imaginea unei “cetățui” nu prea înalte (fig. 6).

Fisiere in arhiva (1):

  • Sit-ul arheologic de la Tacuta.pptx

Bibliografie