Cuprins
- Introducere 5
- Capitolul I Metodologia cercetării 7
- Capitolul II Spaţii montane rurale 10
- II.1 Definirea conceptului de spaţiu geografic 10
- II.2 De la spaţiul geografic conceptual spre spaţii rurale 11
- II.2.1 Scurtă introducere 11
- II.2.2 Spaţiul rural – definire şi caracteristici 11
- II.2.3 Funcţiile spaţiului rural 13
- II.2.4 Satul – componentă principală a spaţiului rural 15
- II.2.5 Infrastructura fizică şi socială a spaţiului rural 16
- II.3 Spre spaţii montane rurale 17
- Capitolul III – Conceptul, funcţiile şi obiectivele agroturismului 19
- III.1 Conceptul de turism 19
- III.2 Conceptul de turism rural şi agroturism 20
- III.2.1 Interferenţe între agroturism şi turismul rural 22
- III.3 Funcţiile şi obiectivele agroturismului 24
- Capitolul IV Turismul rural şi agroturismul în România 25
- IV.1 Scurt istoric al turismului rural şi agroturismului în România 25
- IV.2 Asociaţii şi organizaţii specializate în dezvoltarea turismului rural. ANTREC 26
- IV.3 Structuri de primire din domeniul agroturismului 27
- Capitolul V Potenţialul agroturistic din jumătatea estică a Carpaţilor Orientali 30
- V.1 Noţiunea de potenţial agroturistic 30
- V.2 Potenţialul turistic natural 31
- V.3 Patrimoniul turistic ce aparţine civilizaţiei şi culturii rurale 32
- Capitolul VI Agroturismul din zona montană a judeţelor Suceava, Neamţ, Bacău
- şi Vrancea. Trecut şi viitor 34
- VI.1 Situaţia agroturismului la începutul anilor 90 34
- VI.2 Conceptualizarea evoluţiei turismului în cele patru judeţe începând cu anii 90
- 38
- VI.2.1 O scurtă introducere în conceptul de difuzie spaţială 38
- VI.2.2 Condiţii care stau la baza procesului de difuzie spaţială 39
- VI.2.3 Etapele difuziei spaţiale 39
- VI.3 Realitatea anului 1992 40
- VI.4 Nivelul de dezvoltare al turismului reflectat în amploarea difuziei spaţiale ce cuprinde perioada 1993 -2003 43
- VI.4.1 Realitatea şi tendinţele pe care le înscrie anul 1995 48
- VI.4.2 Realitatea şi tendinţele anului 2000 50
- VI.4.3 Tendinţele pe care le transpune anul 2005 53
- VI.5 Amploarea difuziei spaţiale a firmelor cu domeniu de activitate în turism în anul 2006 55
- VI.6 Actualitatea turismului şi agroturismului reflectată de anul 2007 57
- VI.6.1 Arealele încurajate de ANTREC în 2007 60
- Capitolul VII Comuna PUTNA – studiu de caz 62
- VII.1 Date generale de prezentare a comunei Putna 62
- VII.2 Potenţialul agroturistic al comunei 63
- VII.3 Infrastructura comunei Putn 65
- VII.4 Spaţiile de cazare care valorifică potenţialul turistic al comunei Putna 66
- VII.5 Pensiunea Muşatinii – unică în spaţiul comunei Putna. Studiu de caz 71
- VII.5.1 Localizarea pensiunii 71
- VII.5.2 Ambientul unic oferit de interior 71
- VII.5.3 Pensiune cu nume predestinat 73
- VII.5.4 Câteva aspecte economice ale pensiunii 73
- Concluzii 75
- Bibliografie 77
- Anexe 80
Extras din proiect
Introducere
Spaţiile montane rurale româneşti sunt mult mai defavorizate decât restul spaţiilor de pe teritoriul ţării din punct de vedere al posibilităţii practicării activităţilor agricole şi totodată oferă premisele optime de reorientare spre alte activităţi complementare celei de bază - agricultura. Această viziune duală a spaţiilor montane a reprezentat motivaţia principală de a aborda tema fenomenului turistic( agroturistic), văzut ca o bună alternativă de revitalizare socio-economică a acestor spaţii.
Aflată într-o perioadă exrem de bulversată a evoluţiei sale istorice, România caută o modalitate de revigorare economică. În această privinţă turismul poate constitui colacul de salvare al revitalizării spaţiului românesc datorită funcţiilor sale care pot constitui o sursă de creştere a veniturilor locale datorită serviciilor complexe pe care le atrag( cazare, alimentaţie, comerţ cu amănuntul etc). Se poate lua drept exemplu reuşita unor ţări dezvoltate din vestul Europei( Franţa, Austria, Elveţia etc) ce au transformat turismul într-o ramură economică de mare eficienţă. Aici turismul rural asigură între 30-50% din venitul gospodăriilor rurale din zona montană.
Şi ce este agroturismul? Agroturismul este o formă particulară de turism, mai complexă ce cuprinde pe lângă activitatea turistică propriu-zisă( cazare, pensiune, prestarea de servicii, sport, distracţii etc) şi activitatea agricolă practicată de gazde( activităţi productive şi de prelucrare a produselor agricole şi de comercializare a acestora).
Civilizaţia satului românesc, prin toate componentele ei etnografice( valori arhitecturale populare, meşteşuguri tradiţionale, folclor şi obiceiuri ancestrale, sărbători populare etc) alături de frumuseţea peisajului montan românesc( existenţa unor vaste suprafeţe acoperite cu păduri şi pajişti naturale cu o bogată faună şi floră), reprezintă o sursă bogată de atracţii turistice ce pot fi puse în valoare prin intermediul agroturismului. Necesitatea dezvoltării economico-socială a spaţiilor rurale, îndeosebi a celor montane impune implementarea unor activiţăţi agroturistice organizate şi capabile să resurciteze zona în care apar.
Am încercat realizarea unui studiu comparativ la nivelul jumătăţii estice a Carpaţilor Orientali în ceea ce priveşte nivelul de organizare şi dezvoltare a spaţiilor montane rurale din perspectiva activităţilor determinate de turismul rural. Pentru surprinderea tendinţelor şi a vitezei de implementare a activităţilor turistice am laut sub observaţie perioada anilor 1991 -2007 suficient de reprezentativă pentru acest demers ştiinţific.
Astfel lucrarea „ Spaţii montane rurale şi agroturismul în Carpaţii Orientali – studiu de caz pe judeţele Suceava, Neamţ, Bacău şi Vrancea” îşi propune să conceptualizeze tendinţele de evoluţie ale turismului rural din zona montană a spaţiului carpatic românesc punând accent deopotrivă pe actualul stadiu de dezvoltare al agroturismului cât şi pe schimbarea radicală a imaginii spaţiilor rurale care au fost cuprinse de acest fenomen.
Capitolul I
Metodologia cercetării
În realizarea lucrării de faţă, un rol important l-a jucat documentarea în vederea efectuării unei baze de date care încearcă să surprindă evoluţia fenomenului turistic pe teritoriul judeţelor Suceava, Neamţ, Bacău şi Vrancea în perioada 1991 – 2007. Cea mai mare parte a datelor au fost prelevate cu ajutorul internetului, de pe site-uri oficiale, care prezintă avantajul informaţiilor de actualitate. Am căutat să urmărim tendinţele de dezvoltare pe care agroturismul, – această activitate economică aducătoare de venituri suplimentare populaţiei locale, le-a schiţat începând din perioada imediat postdecembristă şi până în prezent.
Astfel am cuantificat numărul firmelor cu domeniu de activitate în turism înregistrate pe site-ul www.listafirme.ro în funcţie de anul în care au fost înfiinţate. Imaginea de mai jos surprinde modalitatea de obţinere a numelor firmelor din fiecare localitate a judeţelor care au
Figura 1 Obţinerea firmelor cu domeniu de activitate în turism
prezentat interes pe ani de pariţie prin selectarea din fereastra filtrare anul minim şi cel maxim al înfiinţării firmelor. După epuizarea tuturor anilor din perioada pe care am ales să o punem în evidenţă am prelucrat informaţia într-un fişier Excel.
Preview document
Conținut arhivă zip
- Spatii Montane Rurale si Agroturismul in Carpatii Orientali - Studiu de Caz pe Judetele Suceava, Neamt, Bacau si Vrancea.doc
Alții au mai descărcat și
INTRODUCERE Ca industrie a serviciilor, turismul face parte din sectorul terţiar, fiind legat de producţia ramurilor din sectorul primar şi...
Capitolul I. Introducere Descrierea judeţului GORJ Judeţul Gorj se găseste în sud-vestul ţării, in nordul Olteniei, pe Jiul Mijlociu. Paralela 45...
Prezentul studiu are la baza oportunitatea dezvoltarii si diversificarii ofertei turistice pentru statiunea balneoturistica Covasna. “Statiunea...
1.Localizarea geografica si caracterizarea judetului 1.1. Scurt istoric Istoria judetului se pierde in timp, fiind mentionate inca din...
Unitati montane. Carpatii românesti Carpatii românesti fac parte din marele lant muntos alpino-carpato-himalayan, aparut în urma orogenezelor...