Structura populației din România - aplicații pentru regiunea de dezvoltare nord-vest

Introducere

Scurtă prezentare a regiunii de dezvoltare nord-vest

Regiune de dezvoltare nord-vest cuprinde judeţele Bihor, Bistriţa Năsăud, Cluj, Maramureş, Satu Mare şi Sălaj (fig 1). Populaţia acestei regiuni înregistrează un număr de 2.740.064 persoane, având o densitate de 80,21 loc/km², sub media naţională de 91,3loc/km². Din totalul de personae, 1.336.425 sunt bărbaţi, iar 1.403.639 sunt femei. Din punct de vedere etnic, regiunea prerzintă o diversitate etnică mare. De sigur, majoriatatea sunt români, ei însumând un procent de 75% din toalul populaţiei, urmaţi de maghiari (aproximativ 20%) şi rromi.

Fig.1 Judeţele regiunii de dezvoltare nord-vest

În ceea ce priveşte demografia regiunii de dezvoltare nord-vest se poate afirma faptul că distribuţia demografică este echilibrată între mediul rural şi cel urban, judeţul Cluj având procentul cel mai mare de urbanizare, 66,2% din populaţia sa locuind în zona urbană. Însă, fenomenul de îmbătrânire şi cel de depopulare din cauză ratei mari a migraţiei par să-şi pună din ce în ce mai mult amprenta asupra acestei zone, dar şi asupra întregului teritoriu al României, de altfel. Cât despre rata şomajului, Regiune de dezvoltarea nord-vest se situează în topul celor mai bine plasate 8 regiuni, atât în ceea ce priveşte rata şomajului în rândul femeilor, cât şi rata şomajului în rândul populaţiei tinere.

La nivel rural, regiunea analizătă de noi, cuprinde 392 de comune, acestea bazându-se, în mod special pe exploatarea terenurilor agricole şi pe creşterea animalelor. Unul dintre factorii care influenteză dezvoltarea unei agriculturi complexe este reprezentat de condiţiile natural variate ale regiunii.

Articolul: “Diferenţa dintre rural şi urban în regiunea de nord-vest a României” evidenţiază faptul că în acestă regiune este mai mult sau mai puţin pronunţată în ceea ce priveşte dezvoltarea economică şi socială. În ceea ce priveşte economia e remarcă o scădere majoră reflectată de opţiunea majorităţii populaţiei, în special cea din zonele rurale, care a ales să migreze în ţările mai dezvoltate. De asemenea, şi în cadrul statutului social şi culturar se remarcă diferenţieri între cele două zone. Astfel, în mediul urban rata educaţionaă este mult mai mare decât cea din zonele rurale. O altă deosebire este cea a speranţei de viaţa, aceasta datorită noilor descoperiri medicinale, dar şi a traiului mai bun, fiind mult mai mare în mediul urban decât în mediul rural.